Sari la conținut

Sărbătoarea iei românești. Meşterii şi-au dezvăluit secretele la Muzeul Satului din Baia Mare

Etnologii susţin că principala piesă a costumului popular românesc este cămașa. Denumirea de ie este atribuită doar bluzei femeiești.

"Ia este cămașa tradițională a românilor, pentru că ea se găsește în multe zone ale țării: în Moldova, în Muntenia, în Bistrița și așa mai departe și este specifică românilor", susţine Pamfil Biltu, etnolog.

Inițial, cămășile erau confecționate din pânză de in sau de cânepă. Treptat, femeile au început să le realizeze şi din mătase sau bumbac.

"Trebuie să fie pânză tradițională, pânză țărănească. Însemnă istorie pentru mine, de zece ani o am eu, dar în familie se află de peste 50 de ani, o iubesc nespus", spune Alina Coman.

Tehnica decorării s-a transmis din generație în generație.

"Am văzut de mică cum se lucrează. Am știut cum să lucrez, m-a învățat mama și mie nu mi s-a părut greu", recunoaşte Pălăguța Hodor, meșter popular.

Cămașa este croită în formă de cruce, dintr-o singură bucată de pânză și cu deschizătură în partea superioară.

"Sunt cămeșe pe care le faci într-o săptămână care sunt forme de demult, mai înguste și cu mai multe culori. Cum sunt cele din capăt cu cârligățele stai și 5 luni să faci una", dezvăluie Nastaca Pop.

Un astfel de articol vestimentar costă șapte mii de lei pentru femei și 5 mii de lei pentru bărbați.

Ia, sărbătorită la Oradea

Ia a fost sărbătorită şi la Oradea printr-o serie de evenimente dedicate îmbrăcăminţii tradiţionale.

La Galeria de Arte Vizuale a avut loc vernisajul unei expoziţii de ii româneşti, o agenţie de turism a organizat gratuit un tur ghidat al oraşului, iar pe strada Republicii a avut loc un flash-mob.

Reporter: Mariana Gurgu
Operator: Kristian Kosa
Editor web: Adrian Laboş