Seminţele tradiţionale româneşti, pe cale de dispariţie
Costel Vânătoru este cercetător la staţiunea de cercetare pentru legumicultură din Buzău. De un an se luptă să salveze soiul cornul caprei de ardei iute românesc.
"Este o creaţie autentică românească, o găsim în literatura de la 1873-1874. Dar, din păcate, din cauză că nu s-a mai făcut selecţia conservativă la acest soi, acesta s-a depreciat din punct de vedere biologic şi a ajuns să fie în pericol de dispariţie", spune Vânătoru.
Doar trei institute de cercetare în legumicultură au mai rămas în România după 1990, iar subfinanţarea a dus la pierderea multor soiuri autohtone. La plantele tehnice, cum ar fi inul şi cânepa, variantele româneşti sunt complet dispărute.
"Datorită tehnologiei avansate, hibrizii pătrund cu prioritate și elimină soiurile tradiționale; sunt mult mai productivi, mai rezistenți la boli și dăunători", explică Nicolae Hodişan, directorul Direcției Agricole Bihor.
Înregistrarea seminţelor este un procedeu anevoios pentru producătorii tradiţionali. Din 2010, aceste seminţe trebuie înregistrate în catalogul oficial al Ministerului Agriculturii, după care sunt verificate în teren. Producătorul va semna o cerere de multiplicare, după care va fi supus unor controale pe câmp. Certificarea este urmată de o autorizaţie de producător de sămânţă şi abia după ambalarea corespunzătoare poate fi vândută pe piaţă.
"- La ora actuală, în județul Bihor nu există o cerere pentru înregistrarea unei semințe tradiționale.
- Ați avut cereri în trecut?
- Da, acum cinci ani.
- S-a abandonat proiectul?
- Da, s-a abandonat", susţine inginerul Ioan Sabău, directorul Inspectoratului pentru Controlul Calităţii Seminţelor şi Materialului Săditor
Există producători mici care îşi înmulţesc singuri sămânţa. Printre ei şi un orădean, care de peste 20 de ani face o selecţie a legumelor mai viguroase pentru a înmulţi soiul de la un an la altul.
"Semințele le obținem din roșii care-s coapte bine, mari, frumoase, după care le spălăm, se uscă, după care le păstrăm până în primăvară."
Efectul declinului soiurilor româneşti de legume şi fructe se vede cel mai bine în pieţe. Pe tarabe sunt puse legume fără gust, obţinute din seminţe hibrid, mai productive şi mai rezistente decât soiurile tradiţionale.
"Una dintre caracteristicile seminţelor hibride ale marilor producători este uniformitatea legumelor pe care le obţin agricultorii. Dacă vă uitaţi la două roşii, ele sunt aproape identice, iar aspectul este cât se poate de comercial. Gustul, însă, lasă de dorit", spune Yvette Mîrza, reporter Digi24 Oradea.
În România au început să apară şi ONG-uri care încearcă să salveze seminţele tradiţionale autohtone. Există şi o bancă de gene la Suceava, care adună toate soiurile existente în ţară şi le pune gratuit la dispoziţia agricultorilor interesaţi.
Reporteri: Bogdan Băcilă, Mariana Gurgu
Operatori: C. Gheorghiţă, R. Rezmuves, B. Vlădoiu
Editor web: Adrian Laboş
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
