Sari la conținut

Un bihorean a recondiţionat case vechi şi le-a introdus în circuitul turistic

S-a reîntors din Franţa după 20 de ani şi a dat viaţă unui cătun din Bihor uitat de lume. Mica aşezare pierdută printre munţi şi văi atrage acum sute de turişti, mulţi din străinătate. Autorul miracolului este un român care a terminat... ingineria aerospaţială. Îndrăgostit de arhitectura satului românesc şi de obiectele vechi si frumoase, a restaurat câteva case bătrâneşti.

"Ştii cum e omul de la ţară. Prima dată: "a venit un nebun aici în vârful dealului. Ce ştiu eu ce vrea să strice."

Aşa l-au primit "roşienii", oamenii din comuna Roşia pe Viorel Lascu. Ultimii 20 de ani îi petrecuse în regiunea franceză Alsacia unde lucrase la recondiţionarea caselor tradiţionale. L-au chemat înapoi rădăcinile şi s-a gândit că ce face în Franţa poate să facă şi acasă.

"Am venit într-o primăvară, când Mărie şi Flore, proprietarii înainte de mine, arau cu boii aici pe deal şi am zis "uite, vreau, dacă nu vă deranjează să vă întreb dacă vindeţi aici!" Au zis "aaaa, de când am aşteptat să pună cineva o proptă la casele astea, că noi suntem bătrâni şi nu mai putem urca dealul" şi aşa s-a născut povestea caselor tradiţionale", povesteşte Viorel Lascu.

Îndrăgostit de satul românesc şi de simplitatea înduioşătoare a localnicilor, a mai cumpărat trei gospodării cu tot cu acareturi şi şură. De două dintre ele este tare mândru: "Casa de la stele" e cea cu pridvor, care priveşte satul de la înălţime, şi "Casa cu dud" e una mică şi amărâtă.

"Am început cu Căsuţa de la dud aceea cu pivniţă. Era un moţ de paie pusă peste grămada de pietre. E şi cea mai veche construcţie de aici şi are cam 200 de ani. Din coteţul caprelor am făcut Casa de la stele."

La recondiţionarea lor spune că a avut în faţa ochilor o filă de istorie, iar ca să refacă atmosfera arhaică s-a consultat cu specialişti şi s-a inspirat din alte locuinţe cu poveşti.

"La fiecare lemn, că am demontat şi remontat totul, Ioniţă zicea "aaa, mai bine lemnul ăsta l-am tăia să îl punem pe foc. Nu, Ioniţă, hai să-l curăţăm". Şi am început să învăţăm împreună ceea ce am învăţat în Alsacia. Când văd o casă că se demontează, o casă veche am tendinţa de a lua ceva din ea. Ştiu că nu pot, că maşina e mică, nu pot să iau lucruri multe, dar iau un stâlp, iau o grindă şi le regăsiţi în casele astea. Aduc la un loc materie care a parcurs istorie şi care pusă la un loc poate să spună ceva, poate să spună poveşti, poate să transmită mult suflet celor care o ating."

Cea mai mare provocare a fost să îmbine tradiţia cu tehnologia. Ideile îi veneau una dupa alta pentru că de profesie e inginer. Aerospaţial, e drept.

"Mă întreba mama de fiecare dată, "măi, ai făcut facultatea aia grea de avioane şi acuma la ce îţi foloseşte?". Şi zic, "uite, să ascund modernul din casele astea tradiţionale." Nu ştiu dacă ea înţelege sensul, dar Ingineria m-a ajutat foarte mult să pun, de exemplu, un calorifer, în spatele unei împletituri de nuiele. În felul acesta, împletitura îţi fură privirea şi simţi doar confortul dat de căldura caloriferului."

Viorel Lascu arată toate aceste minunăţii sutelor de turişti pe care îi aduce aici. Unii vor să se relaxeze. Alţii, să viziteze zona împânzită de peşteri.

Reporter: Anca Deac
Operator: Gabor Szilagyi