Sari la conținut
News Alert

Casa de cultură a sindicatelor - de la extaz, la agonie

În anii cenușii ai comunismului, pentru muncitorii de la Combinatul Siderurgic din Hunedoara era o mândrie că puteau intona cântece patriotice în cea mai mare sală de spectacole din județ. Cu peste nouă sute de locuri, aceasta a decazut în ultimii ani. Cheltuielile lunare ajung la 30 de mii de lei, iar în toamnă după un control al ISU a fost închisă.

„Noi am făcut tot posibilul să o menținem pe linia de plutire, ea este funcțională și la ora actuală, dar ne confruntăm cu probleme foarte mari, probleme de întreținere, probleme de reparații și așa mai departe. Astăzi nu îndeplinim condiții minime ca să funcționeze", explică Petru Vaidoș, președintele Sindicatului ”Siderurgistul”.

Cum după anii 90 s-au trezit fără banii pe care îi aveau alocați în epoca de aur, cei de la Casa de Cultură a Sindicatelor din Lugoj au incercat să găsească o soluție să își plătească taxele. Au început să organizeze cursuri de recalificare profesională.

„Ne-am autorizat și în momentul de față avem autorizate zece meserii care ne asigură 80%, aproape 80% din finanțare”, spune Iosif Crăciunescu, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor din Lugoj.

De la stivuitor, la îngrijitor de bătrâni sau bucătar - apoximativ 400 de lei plătesc cei care vor să învețe o meserie în sala unde,   înainte de ’89, erau închinate ode celui mai iubit fiu al poporului. În total, în România funcționează peste 20 de case de cultură a sindicatelor, cele mai multe cufundate în datorii. 

Reporteri: Vlad Ungar și Andrada Velciov

Operatori: Mihai Pop și Tiberiu Mariș