Sari la conținut

Crăciunul pe rit vechi


„Mestec și după crește, se pune la cuptor”, explică bucătarul sârb.

Așa se pregătește Ceșnița, în ziua de Crăciun, în orice familie de sărbi. Prăjitura se face din ingrediente simple tocmai pentru că o pun pe masă atât cei bogați cât și cei săraci.

„Făină, sare, zahăr, ouă, unt , lapte apă. Moneda se pune înăuntru și cine o găseștecând se rupe, după ce e bine făcută e sănătos tot anul”, spune o sârboaică stabilită la Timișoara.

După ce e frământată bine și ținută la cuptor aproximativ 20 de minute, Ceșnița e gata. Deși trăiesc în România de mai bine de cinci ani, Mirka și Cîrsta Kobilanovici respectă cu sfințenie tradițiile de Crăciun

„Familia noastră are șapte membri și noi rupem Ceșnița în șapte bucăți. Două fete și trei nepoți și noi doi. Uitați aici, în momentul ăsta se vede banul ascuns”, povestește Mira Kobilanovici.

Moneda simbolizează belșug și de secole, indiferent că e  vreme de pace sau război, sârbii din toată lumea o așează în prăjitura tradițională de Crăciun. 

„Așa și la sârbi, banul înseamnă la cine o să are cel mai mare noroc în timpul anului care urmează să vină”, adaugă Mira.

„Asta a rămas din tradiția de când era lumea la țară, când depindeau de moșie”, explică și soțul ei, Kîrsta Kobilanovici

Astăzi, sute de oameni au sărbătorit Crăciunul la Timișoara în cele trei biserici ale comunității

„Este crenguța care se dă întotdeauna la Crăciun. [Sărbătoriți și Crăciunul românesc?] Da, da pentru că soția e româncă și suntem dublu...”, susține un sârb prezent la slujbă.

„Ținem și unul, și altul. [Și mâncarea e la fel?] Normal. Sărmăluțe, supă, friptură, astea sunt ale noastre. Și cine face cesniță...”, adaugă o femeie.

În Banat aproximativ 18.000 de sârbi sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi.

Reporteri: Vlad Ungar și Angela Novăcescu

Operatori: Adrian Ionescu și Dan Șoșdean