Sari la conținut

Investiţie mare, utilizare redusă. Un angiograf scump, folosit prea puțin din cauza lipsei banilor şi a personalului

Angiograful, cumpărat cu bani de la Ministerul Sănătăţii, a fost dat în folosinţă în primăvara acestui an, după doi ani de birocraţie. Aparatul a fost folosit o singură dată de atunci pentru tratarea unui pacient care suferea de anevrism cerebral. Intervenţia a fost posibilă, în principal, datorită a doi medici străini care au adus cu ei materialele sanitare necesare.

”Din păcate, simplu, aparatul nu poate funcţiona ca atare. Sunt necesare o grămadă de materiale, aceasta fiind de fapt problema în acest moment. Câmpurile, cateterele, stenturi, materiale de embolizare şi aşa mai departe, din păcate, în cea mai mare parte, lipsesc”, afirmă Adrian Tutelcă, medic specialist în radiologie la Spitalul Judeţean din Timişoara.

În prezent, au loc doar trei teste pe săptămână, pentru diagnosticarea rapidă a pacienţilor aflaţi în stare gravă.Şi pentru acestea, însă, fondurile sunt limitate. Demersurile reprezentanţilor spitalului pentru ca intervenţiile pe creier, dar şi pe cord să devină o rutină în Vestul ţării, au fost în zadar.

”Consiliul de Administraţie al Spitalului Judeţean a trimis solicitare către Ministerul Sănătăţii în vederea scoaterii la concurs a două posturi pentru angiograf şi, de asemenea, solicitare pentru sprijin financiar în vederea desfăşurării acestui tip de intervenţii chirurgicale”, afirmă Dan Ilincariu, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean din Timişoara.

Pacienţii, dar şi aparţinătorii acestora, sunt revoltaţi de situaţie. Cei mai mulţi dintre ei nu au însă câteva mii de euro pentru o astfel de intervenţie: ”Nu mi se pare normal, şi în primul rând salariile din ţară sunt foarte mici, deci nu... eu trăiesc în străinătate şi acolo plăteşte statul aproximativ tot, deci nu e normal”, ”Am plătit atâţia ani asigurările şi acum iar... să mai plătim? Nu e normală treaba asta”, ”Un om care munceşte cinstit şi corect ca să strângă 4.000 de euro să dea aceşti bani nu văd. De ce s-au dat dacă s-a ştiut că stă sau de ce nu s-a ştiut că nu se poate folosi?”.

Din păcate, numărul celor care au nevoie de operaţii complexe pe creier este într-o continuă creştere. La Spitalul Judeţean din Timişoara au loc, în fiecare lună, zeci de intervenţii în caz de anevrism cerebral, care le salvează viaţa pacienţilor, însă totul se face după metoda clasică. Din păcate, timpul de recuperare în aceste cazuri este mult mai lung și riscul apariţiei unor complicaţii post-operatorii sunt foarte mari, spun medicii.

Reporter: Maria Rohnean
Operator: Mihai Pop/ Adrian Hrişcu
editor web: Călin Țenche