Sari la conținut

Prin gropi, spre Occident. Drumul care leagă Timișoara de Ungaria este plin de cratere

Șoferii care merg de la Timișoara spre Cenad nu au altă variantă decât să circule pe un drum plin de gropi. Asta pentru că autostrăzile care ar trebui să lege România de vestul Europei nu sunt construite încă.

Iar până când se vor construi, șoferii nu au altă variantă decât Drumul Național 6. În Timiș are 74 de kilometri și porțiuni întregi pline de gropi. Față de infrastructura din celelalte țări europene, România stă cel mai prost. O spun conducătorii auto: ”Ar fi bine să fie ca cele din afară. Sincer, la taxele care sunt ar trebui să fie să nu mai avem atâtea probleme”, ”Nu se compară una cu alta. Dezastru la noi”, ”Nu se strică maşinile, la noi service în fiecare lună”.

Transportatorii au cel mai mult de suferit. Pe lângă stricăciunile apărute la mașini, ei pierd și timp prețios pe drum. ”Noi, ca să ajungem până la Sânnicolau, mergem pe un drum prost. Pierdem timpul. Tot timpul repet că noi lucrăm la program, la diagramă, avem reguli foarte stricte”, afirmă Miros Sporea, proprietar de firmă de transport.

După ce trec granița în Ungaria, șoferii au parte de șosele mai bune. Mai mult decât atât, vecinii unguri au un sistem de autostrăzi mai bine pus la punct decât cel din România. Astfel, după doar câțiva kilometri de la vamă, conducătorii auto pot urca pe autostradă pentru a merge spre Szeged sau Budapesta.

În Ungaria, construcția de autostrăzi a început în 1960. O jumătate de secol mai târziu, țara se laudă cu 1.470 de kilometri de şosea rapidă. Nici nu e de mirare că transportatorii preferă să circule în străinătate și mulți evită România. ”Un exemplu: Szeget - Baia nu a fost nici măcat un drum naţional a fost drum judeţean. Au văzut că au trafic mare către Croaţia că au intrat acum în comunitate şi în şase luni de zile, şapte luni de zile, l-au făcut cu lărgire şi l-au făcut aproape mai mult ca unul european”, spune Miros Sporea. - Deci avem ce învăţa de la vecinii unguri? ”Păi nu ştiu. Ar trebui ăştia de la CNADNR să se ducă acolo să strea vreo 3 - 4 zile să vadă cum se lucrează”.

În ultimii 10 ani, DN 6 a fost reabilitat doar pe porțiuni. Mai exact pe 34 de kilometri. De atunci nu a văzut decât plombări și peticeli. Șefii Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale nu consideră că șoseaua care ne leagă de vestul Europei are nevoie de o modernizare ca la carte: ”"Apariţia degradărilor de tip fisuri, crăpături şi, mai apoi, a gropilor are drept cauză îmbătrânirea bitumului din stratul de rulare, coroborată cu ciclul anual de îngheţ - dezgheţ. Pentru anul 2015 există documentaţie privind lucrarea de sporire a capacităţii de trafic pe o porţiune de circa 5 kilometri, la ieşirea din Timişoara, spre Becicherecu Mic, precum şi amenajarea intersecţiei DN 6 km 560 + 060, cu traseul inelului IV Timişoara. Aceste lucrări sunt prevăzute în programul de lucrări de investiţii. În acelaşi timp, va continua executarea lucrărilor de întreţinere curentă (colmatări, fisuri, plombări gropi etc.)".

Dacă autostrada care va tece granița în Ungaria nu va fi gata în curând, atunci drumurile din județul Timiș vor continua să susțină traficul greu și să aibă nevoie de intervenții în fiecare primăvară. Cu 670 de kilometri de şosea rapidă, România rămâne una dintre ţările euroepene codaşe la capitolul infrastructură, iar paşii spre o reţea de autostrăzi ca-n Vest sunt tot mai mici. În 25 de ani nu a fost terminată nici măcar soseaua de mare viteză care ar trebui să lege estul de vestul României.

Reporter: Caterina Ledrer
Operator: Dan Șoșdean
Editor web: Călin Țenche