Sari la conținut

Salvarea patrimoniului istoric al Timişoarei, blocată

Proiectul pentru reabilitarea imobilelor istorice s-a împotmolit pentru că juriştii municipalităţii au constatat că modul în care doreau să îl facă nu este reglementat exact de lege, iar primăria ar putea avea probleme dacă intervine asupra unor proprietăți private. Inițiativa prevedea că autoritățile locale să realizeze lucrările de refacere a faţadelor, iar ulterior proprietarii să restituie banii în decurs de 10 ani.

Piaţa Victoriei, Piaţa Traian sau Piaţa Unirii sunt doar trei dintre zonele istorice ale Timişoarei. Aici au rezistat de-a lungul secolelor zeci de clădiri care acum sunt monumente istorice. Din păcate, cele mai multe dintre ele sunt într-o stare avansată de degradare, iar faţadele cu inscripţii sau ornamente vechi de sute de ani stau să cadă. Puţini proprietari își permit să realizeze singuri lucrările de reabilitare.

Un italian însă a făcut acest efort. Cu 300.000 de euro şi multă bunăvoinţă a reuşit să redea Palatului Bruck din Piaţa Unirii grandoarea de altă dată. ”Starea tehnică şi structura casei era destul de afectată din nepăsare de atâţia ani. De ce am făcut-o? Din respect pentru lucrurile frumoase, din faptul că este o proprietate care trebuie păstrată şi, mai mult, pentru că eu locuiesc acolo şi nu vreau să stau într-o cocină”, spune Gianluca Testa.

În imobilele istorice, naţionalizate în timpul regimului comunist, locuiesc mulţi pensionari. Oamenii se plâng că nu au bani ca să renoveze faţadele, cu toate că legea îi obligă să facă acest lucru: ”Am o poartă frumoasă, istorică, am vopsit-o cu ani în urmă. Faţada arată binişor, acoperiul lasă de dorit”, - Cât v-ar costa să reabilitaţi clădirea? ”Nu ştiu. Am făcut un studiu, dar nu am mai insistat, că în bloc locuiesc majoritatea pensionari şi cu pensia pe care o avem abia ne descurcăm cu cele obişnuite, zilnic”, ”Nu, nu că e foarte scumpă, vă daţi seama”.

Tocmai de aceea, în câteva cazuri, mai multe companii private au alocat bani pentru refacerea unor clădiri ridicate în secolele XVII şi XIX. Vicariatul Sârbesc a fost reabilitat cu ajutorul unei companii private. Aceasta a alocat 620.000 de lei pentru refacerea imobilului istoric, iar proprietarul, Biserica Sârbă, a contribuit şi el cu 175.000 de lei. Eforul a meritat pentru că acum Vicariatul Sârbesc este una dintre cele mai frumoase clădiri din centrul istoric al Timişoarei.

Importanţa patrimoniului arhitectural al Timişoarei este imensă, iar dacă nu se intervine în curând riscă să se piardă o parte din istoria şi bogăţia oraşului. Arhitecţii spun că legea ar trebui îmbunătăţită. ”Timişoara se identifică prin zonele acestea”, - Starea lor cum aţi caracteriza-o? - ”E cum o ştiţi şi voi, e o stare deplorabilă. În momenul în care conştientizezi treaba asta şi îţi dai seama că patrimoniul este atât de important, în momentul acela legislaţia ar trebui schimbată în a veni în favoarea edililor, primăriilor, în a restaura din bani publici ceea ce trebuie restaurat din bani publici”, afirmă Vlad Gaivoronschi, arhitect.

Tocmai legile ambigue au blocat şi proiectul Primăriei Timişoara care prevedea reabilitarea clădirilor istorice. Autorităţile doreau să refacă faţadele, din bani publici, ca mai apoi să recupereze banii de la proprietari, în 10 ani.

”Avem o problemă de legislaţie. Am fost sesizați de unii jurişti că legislaţia, aşa cum este ea la ora actuală, are ambiguităţi şi ne-ar putea crea probleme, să ajungem să fim acuzaţi că am creditat proprietarii să îşi întreţină clădirile, fără a avea dreptul să facem această creditare. Vrem să se producă o clarificare a legislaţiei, să nu ne trezim că, după ani de zile, vine Curtea de Conturi şi să ajungă la concluzia că nu este corect ceea ce s-a făcut”, ne-a declarat Nicolae Robu, primarul Timişoarei.

Patru dintre clădirile istorice din Timişoara au fost reabilitate cu bani de Guvernul Germaniei. Alte două au beneficiat de ajutor de la firme private. Pentru refacerea faţadelor a celor aproximativ 14.500 de imobile monument istoric este nevoie de zeci de milioane de euro.

Reporter: Caterina Ledrer
Operator: Adrian Hrişcu
Editor web: Călin Țenche