Sari la conținut

Uscături în loc de stele, la Observatorul Astronomic. Academia Română nu își permite să întrețină vegetația din jurul obiectivului

”Anual primim solicitări din partea Observatorului Astronomic pentru a-i sprijini. Având in vedere că noi colaborăm cu ei și vin alături de noi la acțiunile pe care le facem”. Peste 2.000 de persoane trec anual pragul Observatorului Astronomic din Timișoara. De la studenți sau masteranzi care vin în scop didactic, la pasionații de astronomie care participă la evenimentele de profil.

Timișorenii consideră că locul ar trebui îngrijit, mai ales oraşul este printre puținele din țară cu un asemenea obiectiv: ”Pentru copii da, te atrage foarte mult, și pentru părinți și pentru bunici. E o modalitate de a ieși din cotidian”, - Ce crezi că se întâmplă acolo? Se uită la stele? Și ți-ar plăcea domeniul asta? ”Da”, - De câtiva ani buni arată așa locul? ”Da. L-au îngrijit anul trecut. Au tăiat copacii”.

Ultima curățenie făcută în parcul Observatorului Astronomic a avut loc în toamna anului trecut, când au fost toaletați sute de copaci și au fost aruncate mormane întregi de lemne uscate. Chiar și acum, o mulțime de crengi ale copacilor zac pe terenul de 2 hectare al Observatorului Astronomic.

Cercetătorii care fac observații în domeniul astrofizicii stelare sau al cosmologiei în incinta observatorului susțin că îngrijirea vegetației din jur este extrem de importantă. Are rolul de a filtra poluarea din orașul, mai ales cea luminoasă, care îi poate împiedica să observe unele fenomene.

”Nu este un moft, este o necesitate în jurul Observatorului Astronomic. Observațiile de cercetare necesită o calitate superioară a curățeniei și a atmosferei din jur”, precizează dr. Laszlo Farkas, cercetător științific în cadrul Observatorului Astronomic Timișoara.

Potrivit Academiei Române, lucrările de întreținere și curățenie a terenului ce înconjoară Observatorul Astronomic ajung, anual, la aproximativ 15.000 de lei, bani pe care instituția bugetară nu îi deține, iar personalul este şi el insuficient. Aici lucrează trei cercetători.

”Întreținerea unui parc de 2 ha nu este foarte simplă din punct de vedere material, financiar. Am propus primăriei, având în vedere că regimul juridic al terenului este proprietatea publică a statului român să preia terenul în propiretatea publică a primăriei”, ne-a declarat acad. Ion Păun Otiman - președintele Academiei Române, Filiala Timișoara.

Academicienii cred că autorităţile locale ar trebui să facă demersuri pentru realizarea transferului, printr-o hotărâre de Guvern, însă vor să păstreze o parte din drepturi.

Până acum, primăria a putut să ecologizeze parcul Observatorului doar prin acțiuni de voluntariat. ”Din punct de vedere legal, Primăria municipiului Timișoara nu poate realiza niciun fel de lucrări în Observatorul Astronomic. Doar lucrări cu titlu de ecologizare atunci când facem anumite evenimente”, precizează Adrian Bere, directorul Direcției de Mediu a Primăriei Timișoara.

”În Timișoara avem observator astronomic, iar în jurul lui nu este decât mizerie. Un oraș care are observator astronomic își face din asta titlu de mândrie și atrage vizitatori pentru asta”, spune Nicolae Robu, primarul Timișoarei.

Observatorul Astronomic din Timişoara a fost construit între 1958-1962 și este unul dintre cele trei obiective de acest gen deținute de Academia Română, pe lângă cele din București și Cluj. Dintre ele, observatorul din capitala Banatului este cel mai slab dotat, atât ca personal pentru cercetare, cât și ca aparatură, care este veche de peste 50 de ani.

Reporter: R. Pop, D. Codre, V. Ungar
Operator: D. Șoșdean, C. Kovacs, D. Petcu
Editor web: C. Țenche