Sari la conținut

Mateiaş, satul expus la Castelul Bran

Cine și-ar fi imaginat vreodată că un sat întreg, cu toată frumusețea tradițiilor vechi poate încăpea în câteva cămăruțe? Satul Mateiaș, un colț al județului Brașov în care oamenii încă păstrează cu sfințenie darurile părinților și ale bunicilor, își prezintă azi comorile. Am fost şi în sat ca să vă aducem câteva fragmente din colţul parcă desprins din altă lume. Am stat de vorbă cu oamenii locului şi vă împărtăşim câteva dintre lucrurile care îi fac atât de speciali. 

Încă ne mai putem lăuda că avem sate ca-n poveşti, locuri invidiate pentru frumuseţea lor de turişti din întreaga lume. Gheorghe Sorea este un veteran al satului Mateiaș, un ambasador neobosit al vetrei în care a văzut lumina zilei. De 8 decenii duce mai departe moştenirea străbunilor.

"Avem un obicei şi un port foarte frumos. Cu greu te poţi delăsa de aceste obiceiuri şi de acest port frumos",  Gheorghe Sorea - localnic din Mateiaş.

Paștele este mare sărbătoare la Mateiaș. Bucuria Învierii, venită după restricţiile postului, e trăită din tot sufletul de săteni. Localnicii din Mateiaş le-au arătat asta turiştilor veniţi la Bran.

"Ni se pare foarte interesant, nu am mai fost în România şi ne place foarte mult tot ce vedem. Am fost surprinse să vedem un dans tradiţional, e foarte frumos", turistă.

"Bărbaţii şi femeile dansând împreună aduc foarte mult cu un dans tradiţional spaniol, dar bărbaţii singuri, dansând în cerc, nu ştiu cum se numeşte dansul, este interesant", turistă spaniolă.

Demonstraţia de la Castelul Bran ne-a convins să facem drumul până la Mateiaş. L-am găsit pe Gheorghe Sorea acasă, unde ne-a vorbit mai mult despre fumuseţea locului.

"Este o pădure de brad, aici, la marginea comunei şi mergeam acolo, în pădurea de brad. Şi acolo, tot tineretul şi toată lumea din sat era îmbrăcată în haine de sărbătoare, în costum naţional", Gheorghe Sorea - localnic din Mateiaş.

Mateiașul este un sat așezat la jumătatea drumului dintre Brașov și Sighișoara, la întâlnirea a trei zone etnografice: Țara Oltului, Țara Bârsei și Valea Târnavelor. Gazda noastră ne explică de unde vine jocul lor frumos.

"Astea provin de pe Ţara Oltului, aici erau cam aceleaşi obiceiuri, în zona Rupei, aşa îi zicem acum, dar înainte îi zicea Cohalmul. În zona Cohalmului se purtau cam aceleaşi obiceiuri şi cu nunta şi de Paşti", Gheorghe Sorea - localnic din Mateiaş.

Nu poţi pleca din Mateiaş fără să vezi una dintre cele trei "camere de dinainte" care mai există în sat. Ne îndreptăm, aşadar, spe casa Elenei Cărăvan, unul din ultimii păstrători ai obiectelor uzuale în lumea bunicilor.

"Dar eu am zis, cât trăiesc şi pot să merg eu nu desfac casa şi nici băiatul meu nici nu vrea să audă că să vindem blide sau... nu, nu, nu! Să ştiu că mor de foame şi nu fac treaba asta. Mie tare dragi mi-s farfuriile astea şi bolta mi-i haznă cu ea", Elena Cărăvan - localnică din Mateiaş.

Aici aflaţi că obiceiurile Mateiaşului sunt luate din părțile Făgărașului, podoabele și piesele de ornament au ceva din rafinamentul gusturilor saşilor braşoveni, iar straiele vorbesc despre obiceiurile târnăvenilor.

"Influenţele Braşovului vin prin podoabe, podoabele pe care femeile... Cochetăria feminină este tot timpul dezvoltată şi din Braşov îşi aduceau podoabe, de la saşi, cu care găteau hainele", Gabriel Boriceanu - student etnolog din Mateiaş.

De Paște, ca la toate sărbătorile mari, oamenii îmbracă încă aceste straie prețioase care vorbesc despre statutul și vârsta celui care le poartă. De la pieptănătură și până la port, totul intră într-o logică perfecta și are un rost.

"Este o comoară pentru orice etnolog, orice etnograf, este o comoară vie pe care o avem în judeţul Braşov şi pe care încercăm să o valorificăm cât putem de mult", Adrian Văluşescu - etnolog.

Dacă vreți să cunoașteți o parte din comorile Mateiașului, expoziția dedicate obiceiurilor de Paști din partea locului este deschisă până în 23 aprilie.

reporter: Sorina Secelean
operatori: Richard Szabo, Lucian Păculea