Sari la conținut

Proiect de reabilitare

Au renunţat la ritmul vieţii din Bucureşti, pentru tihna dealurilor de lângă Făgăraş, în numele salvării unui monument condamnat la distrugere: biserica evanghelică fortificată de la Felmer, din judeţul Braşov. Este visul din care doi tineri şi-au făcut proiect de viaţă. Nu îi sperie nici legislaţia stufoasă şi nici cele cinci zeroruri din suma în euro, necesară reabilitării monumentului.

37 de kilometri sunt de la Viscri la Felmer, un sat cu 750 de locuitori, ascuns între dealurile din nord vestul judeţului Braşov. La Felmer n-a ajuns însă, în ultimii ani, nicio alteţă regală. La începutul anului trecut, s-au mutat aici Alina şi Radu. Definitiv.

El are 30 de ani şi este istoric. Ea are 35 de ani şi este specialist în comunicare. Au lucrat amândoi la Muzeul Naţional de Artă, al României. Radu a înţeles din 2007 cât de adâncă e aici rana de pe harta culturală a bisericilor săseşti din Transilvania.

"Starea de degradare a monumentului este foarte vizibilă pe latura de vest a turnului clopotniţă. Fisura porneşte din dreptul acoperişului, traversează întreaga faţadă, cu cele două luminatoare şi ajunge aproape de nivelul pământului",  Claudiu Loghin, reporter Digi24.

Salvarea bisericii este un lanţ de provocări. Prima din ele, calculul costurilor: peste 400 de mii de euro. Bani care nu pot fi obţinuţi din finanţări europene, pentru că trebuie angajată o firmă specializată în restaurări speciale; Radu şi Alina nu au găsit până acum una care să poată face restaurarea cuvenită unui asemenea monument.

"O restaurare făcută corect înseamnă folosirea numai a materialelor tradiţionale, deci a materialelor cu care a fost construit monumentul. În principal, (ca n.r.) materiale de construcţie piatră, cărămidă, lemn de diferite esenţe, var, nisip şi pământ. Restaurarea poate dura şi zece ani, pentru că e bine să se întâmple mai încet şi bine decât repede şi prost", Radu Bârlă, preşedintele Asociaţiei Renascendis.

Radu şi Alina locuiesc împreună în casa parohială a bisericii evanghelice. Vor să îi înveţe pe localnici cum să fabrice ţiglă în gospodărie şi ce-i trebuie unui zid trainic, din piatră. Provocări au fost şi iedera de pe ziduri sau vegetaţia crescută peste tot în monument. Stufoasă este şi legislaţia reabilitării monumentelor aflate în această situaţie.

Cele mai urgente lucrări de la Felmer sunt reabilitarea turnului clopotniţă şi a părţii din biserică ce adăposteşte resturile altarului.

 "Ne dăm seama că este un efort uriaş şi ai tendinţa să te descurajezi, gândindu-te că nu vei reuşi, într-un an, doi, trei să faci o schimbare semnificativă. După aproape doi ani aici şi după o perioadă în care, într-adevăr, am putut derula mici proiecte, pot să mă gândesc că nu e un obiectiv atât de irealizabil şi că în cinci, şapte, zece ani, poate monumentul va arăta altfel", Alina Pătru, vicepreşedintele Asociaţiei Renascendis.

Un centru de educaţie nonformală, amenajat în casa parohială, pentru copiii din Felmer şi învierea tradiţiei păstratului slăninii în turnurile fortificaţiei sunt reuşite pe care Radu şi Alina le-au bifat deja.

"Iubesc cultura, iubesc arta, iubesc civilizaţia", turist.

"E bine s-o facă, s-o pună la punct, să nu mai arate aşa, în mijlocul satului, urât", localnic.

Oficial, construcţia bisericii din Felmer a început la mijlocul secolului 13. Fortificaţia a fost ridicată din secolul 15 şi întărită cu cinci turnuri, până în secolul 17. Din vechea comunitate săsească a satlului, la Felmer nu a rămas azi nimeni.

Reporter: Claudiu Loghin
Operator: Lucian Păculea