Sari la conținut

Tragedia din Retezat | În vârf cu orice preţ

Ancheta privind moartea celor doi copii alpinişti în Retezat va fi instrumentată de procurorii Parchetului General. Anchetatorii din Haţeg au audiat 6 persoane, printre care şi una dintre femeile ce făceau parte din grupul lovit de avalanşă. Apoi au cerut procurorilor din Bucureşti să preia cazul. 

Expediţia în care şi-au pierdut viaţa cei doi copii avea un scop strict comercial. Pe site-ul lui Ovidiu Popescu, cei interesaţi sunt informaţi că trebuie să achite 390 de lei pentru o ascensiune în Retezat.

"Responsabilităţile sunt la ghizi, cei care conduc grupul. (R: De ce fac excursia. Contra cost? Duc şi oameni contracost", Marius Gane - Federaţia Română de Alpinism. 

Ovidiu Popescu nu ar fi avut calificarea legală pentru a organiza o astfel de expediţie.

"Conform legislaţiei româneşti în vigoare, doar persoanele calificate şi recunoscute de către stat ca ghizi montani au voie să conducă grupuri pe munte. Este liderul grupului prins în avalanşă calificat ca ghid montan, cu competenţe legale pentru a conduce grupuri pe munte? El nu apare în baza publică de date cu ghizii montani calificaţi, realizată şi administrată de către Ministerul Turismului", Sursa: Comunicat Societatea Ghizilor şi Liderilor Montani din România.

" (R: Dor Geta Popescu era un copil obligat să facă performanţă?) Şi da şi nu. Ea făcea şi din plăcere, dar în mod clar era obligată de tatăl ei la un program şi stil de viaţă sportiv, un lucru care se întâmplă în multe sporturi. Tatăl ei îi impunea aceste restricţii", Marius Gane - Federaţia Română de Alpinism. 

Alpiniştii care îl cunosc de Ovidiu Popescu spun că în ceea ce priveşte performanţele fiicelor sale, ducea lucrurile la extrem.

"A face alpinism la altitudine... Gândiţi-vă că unui adult îi este greu, darămite unui copil. Un copil care încă nu este format. Dar, asta a fost alegerea lui Ovidiu. Eu îl cunosc foarte bine. A visat întotdeauna ca fata lui, cel puţin Crina, să facă performanţă. Şi a făcut. Până pe la 18 ani. Lasă-l pe el să decidă! De la 18 ani sau de la 20 de ani se consideră că este pregătit să lupte cu altitudinea. Au fost discuţii mult înainte de accidentul ăsta, acum câţiva ani de zile, în 2012, când Coco se pregătea pentru marile altitudini şi cam toţi am avut discuţii cu Ovidiu, cei care eram în preajma lui. "Mă, nu-i bine! - Da, dar poate!" Ăsta era răspunsul lui", David Neacşu - alpinist.

Şi alpiniştii din alte ţări europene spun că nu au ce căuta pe vârfuri de 7.000 de metri copiii sub 16 ani.

"La 13 ani este mult prea devreme pentru a urca pe vârfuri așa înalte. Am luat o fată de vârsta asta din familie până la 4.000 de metri, dar în opinia mea umilă aceasta este limita maximă. Este nesănătos pentru creierul copiilor. Apoi, la 13 ani el nu decide singur, ci altcineva o face pentru el - iar asta este rău. La 16 ani ar fi limita să începi pentru Aconcagua, iar pentru Everest - 18 ani. Este și reglementat acest lucru - dar dincolo de lege, vorbim de responsabilitate",  Boguslaw Magrel - președintele Clubului Alpin Polonez, pentru Digi24. 

De aceeaşi părere sunt şi medicii.

"A expune un copil până în... dar şi peste 14 ani, un copil minor, să-l expui la altitudini peste 2.500 de metri, în orice situaţie din punct de vedere psihologic, moral, este greşit", Cristian Săndulescu - medic, psihoterapeut.

Copiii până în 12-13 ani sunt mai sensibili la degerături, capacitatea lor de adaptare este mai redusă.

Dor Geta Popescu și Erik Gulacsi, doi copii cu performante în alpinism, au fost victimele avalanșei ce a avut loc sâmbătă în Munții Retezat. Vestea sfârșitului lor tragic a stârnit ample discuții în spațiul public. Salvamontiştii spun că s-au încălcat câteva reguli de bază în alpinism: copiii au fost duşi iarna pe un traseu de vară şi nu au fost echipaţi cu căşti şi hamuri, echipamente ce le-ar fi putut salva viaţa în avalanşă.