Sari la conținut

Apusul milionarilor în lei

Îngenuncheaţi de crizele economice prin care au trecut în cei 134 de ani de viaţă, banii româneşti din hârtie deveniseră la începutul anilor 2000 bani murdari. La propriu, spun bancherii! Era nevoie de o revoluţie monetară!

Claudiu Cercel: Nici nu mai spun de spaţiul pe care îl ocupă bancnotele în lei vechi... sunt şi mai murdare!

Gabriel Biriş, specialist în fiscalitate: Sunt un mare fan al banilor de plastic. E bine că n-au miros.

Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar: Asta a fost urarea: viaţă scurtă şi sănătoasă pentru că după șapte ani urma să intre euro!

Cel mai greu miros al banilor româneşti a fost cel al devalorizării. Inflaţia de la sfârşitul anilor 90 i-a îngrijorat deopotrivă pe bancheri, economişti şi consumatori. Era comparabilă cu cea de după cel de-al doilea război mondial, atunci când s-a emis bancnota de 5.000.000 de lei.

Din octombrie 1990, momentul primei liberalizări a preţurilor şi până în prezent, inflaţia a fost de 413.000%, ceea ce înseamnă că preţurile au crescut de peste 4.000 de ori. Între 1990 şi iunie 2005, adică vremurile leului uşor, inflaţia a fost de 261.000%. Vârful a fost atins în 1993, atunci când inflaţia era de 256%. În ultimii 10 ani, adică în epoca leului greu - din iulie 2005 pînă în prezent, preţurile au mai crescut cu 56%. După scăderea TVA-ului am putea vedea anul acesta în premieră deflaţie, adică inflaţie cu minus în faţă, ceea ce ar însemna o scădere a indicelui general al preţurilor.

Ca să înţelegem mai uşor care a fost valoarea monedei naţionale în ultimii 25 de ani, putem lua ca referinţă o pungă de 1 leu. În 1990, valoarea pungii era de 1 leu şi 50 de bani, în 1994 valora 74 de lei. În 2005 era 2.560 de lei, iar imediat după denominare valoarea pungii era de 25 de bani. Astăzi valorează 40 de bani”, transmite corespondentul Digi24 Cătălin Bălan.

Leul a avut şi momente de glorie. Prima hârtie imprimată cu cerneală specială a intrat în circulaţie în ianuarie 1891, după 14 ani de la apariţia leului ca monedă. Banul românesc avea atunci aceeaşi valoare cu francul francez, iar cu un leu puteau fi cumpărate zece pâini.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: A fost o adevărată revoluție care nu s-a asemănat cu revoluția pe care a adus-o în anii 90 folosirea cardului. Mulțimea se uita ca la circ să vadă cum o bucată de hârtie poate să cumpere absolut orice.

La acea vreme, eram între primele 20 de ţări din lume care aveau Bancă Centrală şi bancnote de hârtie. A urmat lunga istorie a bancnotelor deteriorate din perioada comunistă. În Banca Centrală circulă şi acum legenda urbană conform căreia Elena Ceauşescu se temea că schimbarea banilor uzaţi va produce inflaţie.

Acum doar şase state din lume folosesc numai bani din plastic. România este singura ţară din Europa în care oamenii au în portofel bancnote din polimer. Tipărirea primei tranşe de lei noi, în 2005, a costat aproape 90 de milioane de lei.

Claudiu Cercel s-a ocupat de lansarea pe piaţă a leului greu, în urmă cu zece ani. Peste 1.000 de euro a costat modificarea fiecărui bancomat pentru ca băncile din România să poată emite banii cu mai puţine zerouri.

Claudiu Cercel, bancher: Au fost circa 100 de oameni implicaţi în toată banca, pentru că nu vorbeam doar de bancomate sau de plăţi, vorbeam de conversia creditelor, de depozite, de convenţiile de salarii.

Alegerea BRD în urmă cu zece ani pentru evenimentul de lansare a leului greu a depins de rapiditatea cu care banca a putut să implementeze noul sistem financiar în doar câteva zile.

Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar: Dacă tu faci un asemenea eveniment cu noi, îţi garantăm că la miezul nopţii un bancomat al BRD-ului va elibera noile bancnote chit că va fi nevoie să punem un om înăuntrul bancomatului ca să dea el bancnotele dacă sistemul informatic nu funcţionează.

Cristian Hostiuc i-a convins pe cei mai importanţi oameni din stat să participe la evenimentul istoric pentru economia autohtonă.

Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar: Preşedintele Băsescu, premierul Călin Popescu Tăriceanu şi guvernatorul Mugur Isărescu... fiecare cu orgoliile lui. Ca să spunem cinstit! Fiecare a vrut ca el să fie în prim plan.

165 de lei au fost primii bani noi scoşi atunci din bancomat.

Milionul a pierdut patru zerouri şi, astfel, a devenit leul greu. Din păcate, nivelul de trai al românilor nu a căpătat aceeaşi greutate, iar consumatorii nu s-au învăţat încă cu denominarea”, transmite corespondentul Digi24 Cătălin Bălan.

Gabriel Biriş, specialist în fiscalitate: Am avut hiperinflație care a șters cu buretele economiile în lei ale populaţiei. Oamenii au tezaurizat în dolari la început, în mărci, apoi în euro.

În ultimii 10 ani, leul s-a depreciat faţă de euro cu 25%, iar momentul adoptării monedei unice a fost amânat până în 2019, deşi primul termen a fost 2012. Criza economică ne-a făcut, vrând-nevrând să avem tot lei în buzunar, şi nu euro. Paradoxal, valoarea banilor noștri depinde tot de zerouri.