Sari la conținut

Zece ani de leu greu. Mărunţişul și-a recâştigat valoarea

Vânzătorii au fost obligați, prin lege, să afișeze cu patru luni înainte de denominare prețuri duble - în lei vechi și în lei noi. Astfel, apărea din nou pe etichete banul, subdiviziunea leului. O pâine nu mai costa 3.000 de lei, ci 30 de bani! Iar un litru de lapte - 2 lei și nu 20.000. Românii nu mai văzuseră astfel de preţuri din perioada comunistă.

Dan Ostahie, proprietarul unui lanţ de magazine: Ne-a făcut viaţa mai simplă - numărul ăla mare de zerouri te face să te pierzi. Tăind patru zerouri am mai micşorat din etichete şi am putut să facem preţurile mai vizibile.

Trecerea de la ROL la RON a înghețat câteva zile bune activitatea din multe instituții și companii. Băncile, poșta, administrațiile fiscale au stat închise câteva zile pentru a se adapta noului leu. Oamenilor însă le-a luat mult mai mult timp să se obișnuiască să socotească în lei grei.

Gabriel Sincu, specialist fiscal: Aveam nevoie de timp să ne dăm seama cum să împărţim. Am avut probleme cu clienţi care au plătit impozite în sume mult mai mari având în vedere valorile neajustate la leul greu.

După trecerea la leul greu, lumea a devenit mai atentă la preţuri şi și la restul pe care NU îl mai lăsa așa de ușor pe tejghelele magazinelor. Mărunțișul avea, din nou, valoare! Iar comercianții au speculat cel mai bine momentul. Au apărut produsele cu prețuri care se terminau în 99 de bani.

Dan Ostahie, proprietarul unui lanţ de magazine: O anumită ajustare a preţurilor a avut loc şi din păcate această ajustare a fost în sus şi în momentul în care vom trece la euro va trebui să ne aşteptăm la acelaşi lucru.

Chiar dacă inflația anuală nu a mai depășit 10 la sută în ultimul deceniu, iar acum se află la cote minime istorice, de circa 1 procent, preţurile nu au stat pe loc.

De exemplu, în urmă cu zece ani, cu 70.000 de lei vechi puteam cumpăra un kilogram de cartofi, unul de fasole și un litru de lapte. Acum, cu aceeași sumă, transformată în lei noi, nu am putea lua decât un kilogram de fasole.

Denominarea a fost o mișcare prin care România se făcea mai atractivă în fața investitorilor. Ei tocmai primiseră și un semnal de încurajare prin introducerea, în același an, a cotei unice de impozitare de 16%.

Mihai Bogza, bancher: Prin această denominare se urmărea să dea o asigurare şi populaţiei şi chiar investitorilor interni şi externi că într-adevăr nu ne mai aşteptăm la inflaţii mari în România, iar acest scop a fost atins.

Interesul mai mare al străinilor s-a văzut clar în volumul investițiilor pe care le-au făcut. Acestea au crescut cu peste 70 la sută în decurs de un singur an: de la 5,2 miliarde de euro în 2005, au ajuns la 9 miliarde de euro, în 2006, potrivit Băncii Naționale.

Steven van Groningen, bancher: Acesta era momentul în care Romania a intrat într-o altă ligă din punct de vedere al disciplinei fiscale e un pas important în dezvoltarea țării.

În ultimii zece ani, România și-a mărit Produsul Intern Brut de aproape două ori, la 151 de miliarde de euro. Salariile nu au crescut însă pe măsura dorințelor. România rămâne penultima, înaintea Bulgariei, la salariul minim pe economie, cu 218 de euro pe lună. Remuneraţia medie este la jumătate față de cea din Polonia și de șapte ori mai mică decât în Germania sau Franța.

Evoluţia investiţiilor străine directe

2005: 5,2 mld. euro

2006: 9 mld. euro

2007: 7,25 mld. euro

2008: 9,5 mld. euro

2009: 3,5 mld. euro

...

2014: 2,4 mld. euro

Evoluţia PIB

2005: 79,7 mld. euro

2006: 97,8 mld. euro

2007: 124,6 mld. euro

2008: 139,8 mld. euro

2009: 118,3 mld. euro

2010: 118,3 mld. euro

2011: 131,5 mld. euro

2012: 131,7 mld. euro

2013: 144,2 mld. euro

2014: 150,8 mld. euro

Penultima din UE la salarii

Bulgaria: 184 euro/lună

România: 218 euro/lună

Ungaria: 333 euro/lună

Polonia: 410 euro/lună

Germania: 1.473 euro/lună

Franţa: 1.458 euro/lună

Luxemburg: 1.923 euro/lună