Sari la conținut
News Alert

1989 – 2015, 26 de ani de proteste. Miriam Costea, solidară cu vocea străzii 

Printr-un uimitor act de eroism, tânara s-a suit pe gard pentru a împiedica mulțimea să intre în Palatul Regal. „M-am aşezat să păzesc Muzeul de Artă al României din perioada aceea şi-mi amintesc că lângă mine s-a mai aşezat cineva care s-a oferit să mă ajute să fim mai eficienţi, să nu lăsăm pe nimeni să intre”, își amintește Miriam Costea.

Acolo a cunoscut-o pe Dorana Coșoveanu, unul dintre cei mai apreciați și longevivi angajați ai Muzeului Național de Artă. Dar și cea care, în noapte de 22 spre 23 decembrie, a salvat de la jaf și distrugere zeci de tablouri, adevărate capodopere ale muzeului.

Era perfect întuneric în clădire, am stat pe o scară cu o tânără, care intrase după mine în muzeu”, spune Dorana Coșoveanu, istoric și critic de artă.

Ne ascundeam pe o scară interioară, eram doar eu cu doamna Coşoveanu. Ni s-a făcut atât de frică, încât am hotarât să ne ascundem şi am luat un lift. Nu ştiam dacă, cumva, când se va deschide liftul un terorist va fi acolo şi ne va împuşca”, mai spune Miriam Costea.

Copilul Revoluţiei, Miriam Costea, are astăzi 43 de ani şi lucrează la o firmă care se ocupă de comunicare. Pentru ea, evenimentele din decembrie nu s-au estompat. De câte ori s-a întâmplat ceva grav în România, a ieşit în stradă şi a cerut din nou să se facă dreptate.

Când s-a întâmplat tragedia din Clubul Colectiv, s-a alăturat zecilor de mii de tineri, cu gândul că ei pot schimba România, aşa cum au facut copiii revoluţiei în decembrie 1989.

„Am simţit cumva că actuala generaţie care a ieşit să protesteze în stradă a finalizat ceea ce am început noi acum mai bine de 20 de ani. Ei sunt cei care au obţinut un guvern tehnocrat. Am simţit şi solidaritatea intergeneraţională în mod clar, chiar şi pe pancarte a fost menţionat, au fost părinţi care au venit şi au spus „ne cerem scuze pentru că nu am reuşit să facem mai mult””, spune Miriam.

Copiii Revoluţiei, cei care au strigat, cu preţul vietii, „Vrem libertate, ori învingem, ori murim!” şi tinerii de astăzi care au strigat, plini de revoltă, „Corupţia ucide!” au în comun un sentiment important pentru sănătatea unei naţiuni: spiritul civic.

„Toate generaţiile simt nevoia să se responsabilizeze ieşind în stradă. Practic, indiferent dacă vorbim de intelectuali sau de oamenii cei mai simpli, oamenii ies ca să arate că se simt responsabili pentru ceea ce se întâmplă în ţara lor. Şi asta mi se pare un lucru extraordinar”, mai spune Miriam.

Extraordinar i se pare şi faptul că, la protestele Colectiv, tinerii nu s-au mai lăsat influenţaţi de grupurile de agitatori sau de falşi protestatari. Mai mult, aceştia erau imediat denunţaţi în mediul online.

„În general, când vorbim de ceea ce se întâmplă la nivelul maselor, la nivelul străzii, observăm că, de cele mai multe ori, există nişte teme care vin de undeva din afară, din păcate. Ceea ce-mi place la mişcările de anul acesta este faptul că oamenii sunt mult mai vigilenţi. Şi atunci când cineva încearcă să le preia tema lor, cauza pentru care luptă, nu mai acceptă să o ia ca atare. Am văzut foarte multe reacţii în mediul online în care oamenii te preveneau, îţi spuneau, atenţie, există cineva printre noi care încearcă să deturneze mesajul acestei ieşiri în stradă”, mai spune experta în comunicare.

Miriam Costea este unul dintre românii care, deşi ar fi putut avea o carieră profesională de succes în afara ţării, a preferat să rămână în ţară, să muncească aici şi să îi înveţe pe cei tineri să lupte pentru idealurile în care cred, să se implice, să ia atitudine.

Oamenii înţeleg că schimbarea începe cu noi şi că societatea civilă întâi trebuie să reuşească să se transforme şi să se dezvolte în sine, ulterior devenind un partener foarte bun de dialog pentru guvern şi pentru alte structuri”, spune ea.

Miriam priveşte înainte, fără mânie. Ştie că atâta timp cât vor exista tineri deciși să-şi hotărască singuri viitorul, România se poate schimba.