Sari la conținut

Acum 25 de ani, Regele Mihai adresa poporului român un mesaj după patru decenii de tăcere

În dimineaţa zilei de 18 decembrie, centrul Timişoarei era păzit de soldaţi şi agenţi de Securitate în haine civile. În acest timp, primarul de la acea vreme convoca o adunare a partidului la care condamna „vandalismul” zilelor precedente şi decreta legea marţială, asta în ciuda faptului că Timişoara arăta ca un oraş în plin război. În fabrici, muncitorii erau convocaţi la şedinte de şefii de partid şi membrii Securităţii şi li se spunea că intervenţia Armatei este justificată, iar soldaţii sunt pregătiţi să tragă în prostestatari.

În aceeaşi seară, 43 de cadavre ale celor împuşcaţi mortal la demonstraţii, dar şi ale unor răniţi executaţi în Spitalul Judeţean, au fost sustrase de la morga spitalului şi duse la Bucureşti pentru ca urmele represiunii să fie şterse. În ziua următoare, muncitorii din Timişoara ignoră tot ce li s-a spus la şedinţe şi intră în grevă generală. Lupta pentru libertate continua.

Ziua în care Revoluția se face auzită: „Nu plecăm acasă, morții nu ne lasă”

Acum 25 de ani, revolta timişorenilor împotriva regimului comunist i-a costat viaţa pe mulţi dintre ei. Furia represiunii nu i-a intimidat însă. Cu fiecare zi care trecea, ieşeau în stradă din ce în ce mai mulţi şi cu tot mai mult curaj. "Nu plecăm acasă, morţii nu ne lasă", strigau ei în dimineaţa zilei de 18 decembrie. Răspuns nu au primit decât din ţevile mitralierelor.

În dimineața zilei de 18 decembrie 1989, Timișoara era un oraș devastat: clădiri distruse, mașini incendiate, vitrine sparte, tancuri pe străzi. Miile de cartușe trase în seara și noaptea precedentă erau măturate de chiar de cei care apăsaseră pe trăgaci. Intrările în oraș erau blocate, iar liniile telefonice fuseseră tăiate. Orașul era izolat de țară și de lume. Spitalele erau pline de morți și de răniți.

76 de oameni fuseseră împușcați mortal în seara de17 decembrie la Timișoara. În dimineața zilei de 18 moartea plutea încă în aerul rece al orașului. Grupuri de protestatari începeau să se adune din nou în centru. Furiosi, timisorenii strigau: „Nu plecăm acasă, morții nu ne lasă”.

Tonul împușcăturilor l-a dat generalul Mihai Chițac, trimis special de Ceaușescu pentru a reprima mișcarea de protest. "La canaliile astea le trebuie revoluție? Lasă că le arătăm noi revoluție!"- a exclamat generalul, după care care a deschis focul asupra mulțimii adunate pe treptele catedralei.

Veștile despre revoluție trec granițele României. Postul de radio Europa Liberă transmite primele informații.

„E un început în tot sfîrşitul. Timişoara e acum numele oraşului românesc scris şi pronunţat în toate limbile pămîntului. Timişorenii au ieşit în stradă pentru a le reaminti românilor şi opiniei publice internaţionale că e nevoie şi în România de schimbările radicale care s-au produs în celelalte ţări comuniste”, spunea atunci Neculai Constantin Munteanu.

În seara de 18 decembrie, prin intermediul Europei Libere, Regele Mihai adresează un mesaj poporului român după 42 de ani de când fusese alungat din țară de comuniști: „Sunt cu gândul şi cu sufletul alături de voi. Armele nu pot zdrobi sufletele, nu pot nimici idealurile. Nu îi provocati, fiţi paşnici, dar demni. Cu Dumnezeu înainte!”.