Sari la conținut

De la România regală la ţara tovarăşilor: 6 martie 1945, ziua instaurării comunismului. Guvernul lui Petru Groza

Pe 6 martie 1945, instalarea guvernului Petru Groza la presiunea Moscovei a însemnat instaurarea regimului comunist în România. Pe 6 martie 2014, la Digi24, începe campania „1989, anul care a schimbat lumea”Digi24 vă spune povestea omului nou fabricat de comunişti, cum au fost posibili 45 de ani de comunism, cum se spală creierul unui popor, ce a pierdut România şi dacă a avut ceva de câştigat.

 

Când Parisul şi Londra au sărbătorit în mai 1945 victoria împotriva lui Hitler, bucuria a fost deplină. În Estul Europei, situaţia era însă cu totul alta. Intrarea trupelor sovietice în Bucureşti, prezenţa lor la Sofia sau Varşovia provoca deja multă nelinişte. Iosif Visarionovici Stalin insista că Uniunea Sovietică are nevoie de un spaţiu de securitate ca să nu mai fie atacată vreodată. Dar Moscova nu s-a mulţumit cu un acord extins în regiune, ci a impus aici regimuri politice similare celui din URSS. România nu a făcut excepţie.

6 martie 1945. În urmă cu exact 69 de ani, la ora 19:30, Petru Groza depunea jurământul de prim-ministru în faţa Regelui Mihai. Stalin reuşise să îşi ducă la îndeplinire prima parte a planului său de sovietizare forţată a României: impunerea unui guvern comunist la conducerea ţării.

În octombrie 1944, România fusese vândută de aliaţii anglo-americani sovieticilor. Tranzacţia a avut loc în biroul lui Stalin de la Kremlin, iar semnatar fusese premierul britanic Winston Churchill. Moscova avea acum mână liberă să decupeze România de pe harta Occidentului şi să o mute în sfera sa de influenţă. Planurile erau deja făcute, aşa că ruşii au şi început să le pună în aplicare.

În ianuarie 1945, liderul Partidului Comunist din România, Gheorghe Gheorghiu Dej, este chemat la Moscova împreună cu Ana Pauker. Stalin le trasează instrucţiuni clare pentru acapararea rapidă a puterii din România: armata, internele, administraţia publică.

Guvernul condus de generalul Nicolae Rădescu şi tânărul rege Mihai I asistau neputincioşi la preluarea în forţă a ţării de către URSS. Tancurile Armatei Roşii erau scoase pe străzile Capitalei ori de câte ori o acţiune a comuniştilor se încerca a fi blocată de autorităţile române. Armata, Poliţia, Jandarmeria şi presa erau toate în mâinile sovieticilor, iar englezii şi americanii erau doar spectatori ai piesei pe care Stalin o pusese în scenă la Bucureşti.

La finalul lunii februarie 1945, comuniştii decid să aplice lovitura finală. Convoacă la Bucureşti, pentru ziua de 24 februarie, un uriaş miting împotriva guvernului. Peste 25.000 de oameni, conduşi de Ana Pauker, se revarsă în piaţa din faţa Guvernului şi a Palatului Regal. Sovieticii pun la cale o diversiune: trag câteva focuri de armă în mulţime, omoară oameni şi apoi îl acuză pe prim-ministru că a dat ordin armatei să tragă.

În acest context, sovieticii decid să înlocuiască guvernul, aşa că adjunctul ministrului sovietic de Externe, Andrei Vîşinski, îl impune pe Petru Groza, omul ruşilor. Andrei Vîşinski a fost trimis în Bucureşti pe 27 februarie, la trei zile după mitingul comuniştilor din Piaţa Palatului. A venit direct la Palatul Elisabeta şi i-a cerut regelui ultimativ demiterea premierului Rădescu şi înlocuirea lui cu Petru Groza. Monarhul i-a cerut un răgaz de gândire. A doua zi însă, Vâşinski s-a întors, a bătut cu pumnul în masă, a trântit uşa cabinetului şi l-a forţat pe rege să îl demită pe şeful guvernului.

Cu toate că este un şantaj şi o lovitură de forţă, comuniştii prezintă momentul ca cel în care democraţia se impune.Regele face un ultim apel la americani în încercarea de a-l ajuta să nu desemneze un premier comunist. Replica reprezentantului SUA la Bucureşti este însă una plastică, acesta spunându-I monarhului că nu vrea să-şi bage degetele în ciorba politică românească. Exasperat, regele îi răspunde şi el în acelaşi mod: De ce refuzaţi să vă băgaţi degetele în ciorba mea, când ştiţi foarte bine că aliatul dumneavoastră şi-a pus mâna în gâtul meu?

Aşa că, în faţa tancurilor sovietice care patrulau pe străzile Bucureştiului, cu Armata, Poliţia şi Jandarmeria controlate de comunişti şi fără nici un aliat occidental alături, regele Mihai este obligat să îl desemneze premier pe Petru Groza. Comuniştii, o mână de oameni, formează singuri guvernul, lăsându-i pe dinafară pe liberali şi pe ţărănişti. A fost trecerea statului român de la etapa unei guvernari cvasidemocratice tranzitorii către etapa ficţionalizării democraţiei populare de tip sovietic.

Primul pas odată făcut, comuniştilor nu le-a fost foarte greu ca, în următorii ani, să preia controlul total şi exclusiv al ţării: au falsificat alegerile parlamentare din 1946, i-au arestat pe liderii Partidului Naţional Liberal şi ai Partidului Naţional Ţărănesc, au interzis orice partid de opoziţie şi, în final, l-au alungat şi pe rege din ţară. Ceea ce a început la 6 martie 1945 s-a finalizat la 30 decembrie 1947 cu proclamarea Republicii Populare Române şi avea să dureze aproape jumătate de secol.

Argument

Pe 6 martie 2014, la Digi24, începe campania „1989, anul care a schimbat lumea”. Se împlinesc 25 de ani de la căderea comunismului în Europa de Est, 25 de ani de la Revoluţie şi 25 de ani de când trăim în libertate. Timp de un an, Digi24 vă spune povestea omului nou fabricat de comunişti, dar şi povestea omului nou care are astăzi 25 de ani. Cum au fost posibili 45 de ani de comunism, cum se spală creierul unui popor, ce a pierdut România şi dacă a avut ceva de câştigat – toate acestea vor fi tratate în campania „1989, anul care a schimbat lumea”.