Sari la conținut

1990 – ANUL 0, ERA NOASTRĂ. CADA, proteste în uniformă și reforma armatei

Cadrele militare din Ministerul Apărării Naţionale care, începând cu data de 16 decembrie 1989, s-au compromis, fiind părtaşe directe ale dictaturii ceauşiste, şi au încercat să compromită armata, să fie înlăturate”, cerea, într-o conferință de presă Nicolae Durac.

Aceasta a fost prima conferinţă de presă a Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei, pe scurt CADA. Avea loc pe 10 februarie 1990, la Timişoara. Grupul de ofiţeri avea un singur scop declarat: înlăturarea comuniştilor din armată, urmată de reforme democratice. Militarul care rosteşte mesajul este Nicolae Durac, la vremea aceea, căpitan într-o unitate militară din Timiş.

„Să fie toţi înlocuiţi pentru că au acceptat mizerii, au acceptat ca armata să meargă la munci agricole, au acceptat să meargă la canal, la mină. Peste tot! Armata era Cenuşăreasa”, mai spunea Nicolae Durac.

Iniţiativa ofiţerilor de la Timişoara s-a râspândit repede. Sute de ofiţeri au început să iasă în stradă şi să ceară democratizarea armatei. La Bucureşti, centrul manifestaţiilor era în Piaţa Victoriei.

După patru zile de negocieri, militarii nemulţumiţi au fost primiţi în audienţă de viceprim-ministrul Gelu Voican Voiculescu. Se întâmpla pe 12 februarie 1990. 68 de ofiţeri din 26 de unităţi au participat la întâlnirea din sediul Guvernului.

Dumneavoastră doriţi o direcţie şi un mod în care armata să-şi desfăşoare în continuare.... armata, prin impunerea unui ministru pe care nu-l dorim, unei conduceri pe care a repetat-o? Este într-un sistem ceauşist cum n-a fost niciodată”, spunea atunci un ofițer.

Nu vrem să abordăm cu pumnul în masă problemele. Venim la dumneavoastră cu ultimul strigăt. În ceasul al doisprezecelea să rezolvăm această situaţie! Suntem în posesia unor date pe care şi Procuratura Militară le are la dispoziţie şi dumneavoastră, şi alţi domni. Pentru ţară o facem şi suntem convinşi de riscul la care ne expunem”, declara un alt ofițer.

Mă îndoiesc de stabilitate atunci când subordonaţii îşi contestă comandantul. Este un precedent care poate fi foarte grav într-o instituţie de tip militar. Odată creată această situaţie, cine ne oferă garanţia că ea nu se va mai repeta? Cum vă veţi simţi dumneavoastră, la subunităţile dvs., dacă cei din subordine vor lua acest exemplu şi vor încerca o formă de contestare?”, replica Gelu Voican Voiculescu.

Iniţiativa soldaţilor nu a fost bine primită de ministrul Apărării, Nicolae Militaru.

CADA dorea înlăturarea lui de la conducerea armatei şi trecerea în rezervă, pe motiv că generalul se opunea viziunilor moderniste. Ofiţerii îl suspectau, în secret şi fără să dezvăluie nimic, de legături cu serviciul de informaţii al armatei sovietice.

Generalii MApN au primit ordin ca militarii susţinători ai CADA să fie daţi afară din armată sau trecuţi pe linie moartă.

Trăiesc de aproape trei - patru săptămâni cu sabia lui Damocles deasupra capului, dacă îmi va cădea sau nu acest cap pentru faptul că am îndrăznit să gândesc... Pentru acest fapt sunt aici”, spunea un alt ofițer la întâlnirea cu Gelu Voican Voiculescu.

Nicolae Durac susține că a fost ținta unui atentat: „S-a tras asupra mea. Da. Am ajuns în scara blocului şi au început să tragă. Au făcut ciur maşina colegului Span. Tetierele erau toate găurite. Norocul nostru că am intrat, ne-am culcat pe scări şi s-au împlântat cartuşe şi în uşile de la blocuri”.

Gelu Voican Voiculescu își mărturisea, însă, atunci, admirația față de Nicolae Militaru: „Am o admiraţie personală faţă de persoana generalului Militaru. Evident că, în contextul nostru, nu este o condiţie nici necesară, nici suficientă”.

După 25 de ani, părerea lui Gelu Voican Voiculescu este alta.

Reporter: De ce nu aţi fost de acord cu multe dintre cererile lor?

Gelu Voican Voiculescu: Am fost cu toate. Dovadă că l-am înlocuit pe Militaru.

Părerea lui Nicolae Durac este că numirea lui Victor Atanasie Stănculescu în fruntea Ministerului Apărării Naţionale a dus la decredibilizarea acţiunilor CADA. S-ar fi întâmplat chiar în timpul discuţiilor pe care militarii le-au avut cu Gelu Voican Voiculescu.


Nicolae Durac: „Între timp, a apărut un bileţel care circula pe la noi şi pe care scria: Stănculescu, reabilitat. Acum, ce s-a urmărit? Pe TV a apărut că ofiţerii CADA l-au propus pe Stănculescu ca ministru. Şi aici a fost numit ministrul Apărării Naţionale şi de aici a pornit degringolada CADA”.

Numirea generalului Stănculescu era una controversată: numele lui era legat de evenimentele tragice de la Timişoara din decembrie '89.

Chiţac şi Stănculescu nu aveau cum să se impună în linia asta de comanda. Ei au fost acolo nişte figuranţi”, susține Gelu Voican Voiculescu.

În martie 1990, ofiţerii au reuşit să se întâlnească şi cu prim-ministrul de atunci, Petre Roman.

Ideea de prelungire a procesului de democratizare în armată trebuie făcută în spiritul pe care mie mi se pare că l-a sintetizat mai realist domnul colonel şi anume că trebuie ca, comanda militară la toate nivelurile să fie înțeleasă din punctul de vedere al armatei, şi nu al interesului personal”, le spunea Petre Roman.

Discuţiile nu au avut niciun rezultat concret. Singurul lucru pozitiv, povestesc membrii CADA, a fost că organizaţia lor a fost recunoscută formal printr-un proces-verbal. Au urmat multe luni şi săptămâni de discuţii.

În noiembrie 1990, la Grupul de Dialog Social a avut loc prima dezbatere publică pe tema schimbărilor dorite de CADA.

„CADA a slujit democraţia. Noi, din interiorul armatei, din ianuarie, am conştientizat că democraţia în România se afla în pericol. Şi anume, existau condiţii obiective pentru instaurarea unei noi dictaturi, mai atroce decât dictatura lui Ceuşescu”, explica lt.col. Ion Bărbuţă la Grupul pentru Dialog Social.

Au vrut să ne aresteze cu generalul Puiu, venind în unitate. Noi am plecat la Bucureşti. Domnule, trebuie să prezentăm ideile noastre lui Iliescu şi primului-ministru. Cu ministrul apărării nu aveam ce discuta. Fuseseră arestaţi cei cu cluburile militare. Ce să discutăm? Să ne aresteze şi pe noi?”, explica Nicolae Durac.

Nicoale Durac spune că şi-ar fi dorit ca militarii care au deschis focul asupra oamenilor în timpul revoluţiei din 1989 să fie aduşi în faţa instanţei şi judecaţi.

Nicolae Durac: „Ei ce-au făcut? Au dat alarma de luptă „Radu cel Frumos" şi au dat militarilor tancuri, transportoare blindate, armament, muniţie de război. Şi unde au trimis? În loc să trimită la graniţe au trimis împotriva populaţiei. Era interzis. Nu avea armata probleme cu aşa ceva”.

Nicolae Durac a refuzat să îndeplinească ordinele din decembrie 1989. Pentru asta a fost ridicat de pe stradă şi arestat. Atunci a fost momentul în care a decis că este nevoie de cineva care să ceară schimbarea sistemului militar.

Mişcarea a primit multe lovituri. Membrii săi marcanţi au fost daţi afară din Armată. CADA a fost acuzată de preşedintele Ion Iliescu că a îngreunat folosirea armatei în timpul evenimentelor din 13 iunie 1990.

În 2015 putem spune că o parte dintre revendicările ofiţerilor au fost puse în practică: ministrul apărării este numit din rândul civililor, iar partidele politice au semnat un pact pentru susţinerea financiară a armatei.