Sari la conținut

1990 - Anul 0 | Prima întoarcere a regelui Mihai, de Crăciun

 Regele Mihai I al României. FOTO: Facebook 

Regele Mihai a părăsit România la puţine zile de la abdicarea forţată din 30 decembrie 1947. Deşi Washingtonul îi conferise regelui Legiunea de Merit a Armatei Americane şi ar fi putut trăi confortabil în Statele Unite, el a hotărât că trebuie să rămână în Europa ca să rămână aproape de România. A locuit în Anglia, lucrând cu familia la o fermă, apoi în Elveţia, angajat ca pilot pe o linie aeriană comercială.

Dar în 1948, imediat după părăsirea României, în jurul Regelui a luat fiinţă Consiliul Naţional Român, un guvern al României libere în exil. Lipsa de recunoştere a Occidentului şi manevrele Securităţii au secătuit însă demersul. Cu toate acestea, mesajele Regelui s-au auzit însa permanent la Vocea Americii, Europa Liberă sau BBC.

După victoria Revoluţiei române, familia regală, aflată la Versoix, în Elveţia, a căutat de îndată soluţii pentru a veni în ţară. Prima care a ajuns în Bucureşti a fost principesa Margareta. Pentru ea, România fusese până atunci o ţară interzisă.

Tot ce am văzut cu ochii mei am văzut şi cu inima mea. Şi văzând cât de frumoasă este ţara, cât de colorată, era ca un fel de strat deasupra de comunism, gri, urât, cu cruzime. Şi era un sentiment dificil de asumat. Şi am descoperit ce a făcut aici în timpul comunismului. Copii şi persoane în vârstă abandonate, satele distruse, tot felul de lucruri. Şi când am venit prima oară, m-am simţit prima oară în viaţa mea ca şi cum sunt o persoană întreagă. Dar, după aceea, a fost mult de descoperit, de muncit, de făcut. Era imens”, a spus principesa Margareta.

Întoarcerea Regelui, problemă spinoasă

Revenirea Regelui Mihai însuși în ţară s-a dovedit o întreprindere şi mai dificilă. La începutul lui 1990, Regele a anunţat că vrea să fie în ţară de Paşti, dar autorităţile au respins vehement ideea. „Un om nu poate fi un oaspete al propriei case, chiar dacă a lipsit multă vreme din ea. Un român scos din casa lui cu forţa nu încetează, numai prin aceasta, să fie român”, a declarat regele Mihai şi a reînnoit solicitarea. Autorităţile române erau în continuare glaciale.

„Trebuie să înţelegeţi conjunctura de atunci şi momentul când regele a venit în ţară fără o discuţie cu structurile statale şi manifestaţia de simpatie care era susţinută de anumite cercuri politice din ţară”, a spus, la rândul său, fostul președinte Ion Iliescu despre rege.

În cele din urmă, regele Mihai a hotărât că nu mai este cazul să aştepte. Un decret al guvernului comunist din 1948 le retrăsese cetăţenia română regelui Mihai şi familiei sale. Dar cum regele nu a recunoscut niciodată legitimitatea regimului comunist, iar Revoluţia răsturnase, în decembrie 1989, dictatura comunistă, familia regală a sperat că îşi poate petrece în România Crăciunul. Regele Mihai, regina Ana, principesa Margareta au aterizat pe Aeroportul Otopeni în după-amiaza zilei de 25 decembrie 1990.

Informaţia se răspândeşte imediat. Preşedintele de atunci al Radiodifuziunii, Răzvan Theodorescu, află că regele Mihai e în ţară şi obţine 59 de secunde de filmare cu regele la Otopeni de la jurnaliştii străini care îl însoţeau.

S-a aflat imediat că vreau să dau acest lucru, era ziua de Crăciun, nu uitaţi, am primit un telefon de la Ion Iliescu, care mi-a spus: „Am auzit că vrei să dai nişte imagini”. Am spus: „Da. De ce?”. Domnul Iliescu, extrem de urban, în relația cu mine, m-a întrebat: „Poți să-mi explici de ce?”. „Am să vă explic, ca istoric: pentru că s-a întâmplat”. Preşedintele a spus: „Te-aş ruga, totuşi, e Crăciunul, să nu îi tulburăm pe români”, a spus Răzvan Theodorescu.

În ciuda acestui start civilizat, evenimentele se precipită. Regele ajunge în centrul oraşului, trăieşte emoţia revederii Bucureştiului, cu vechea Fântână Mioriţa, dar şi cu Piaţa Victoriei, desfigurată de blocuri comuniste. Familia regală aşteaptă în casa unor apropiaţi paşapoartele, aşa cum li se promisese la aeroport. Şi cum ele nu sosesc, regele dă semnalul pornirii spre mănăstirea Curtea de Argeş, acolo unde sunt înmormântaţi străbunii săi.

Pe autostrada Bucureşti-Piteşti, maşinile familiei regale sunt oprite de militari. În ciuda parlamentărilor care au durat două ore, regele şi însoţitorii săi sunt întorşi la Otopeni.

Regele, spaima regimului postcomunist

În clipa aceea a intrat, voia nişte informaţii de la mine, era deja 11.00 seara, Virgil Măgureanu. Era momentul în care eu vorbeam la telefon cu preşedintele şi-i adăugam: „Domnule preşedinte, în calitatea mea de istoric, vă spun, lăsaţi-l pe rege să meargă la Curtea de Argeş, a intrat şi pe uşa din dos, bun, se va întoarce şi va pleca mâine, merge la mormintele strămoşilor”. La care Virgil Măgureanu dădea din cap şi spunea: „Da, da, da”. I-am spus lui Ion Iliescu: „Iată, aici e profesorul Virgil Măgureanu, care mă confirmă. Virgil Măgureanu i-a spus exact acelaşi lucru. „Dă-mi-l la telefon pe profesorul Theodorescu”. Și a urmat un lucru care e destul de puţin ştiut, zice: „Da, dar spune-i dumneata lui Petre””, a explicat Răzvan Theodorescu.

Potrivit regelui Mihai, premierul Petre Roman era cel care a transmis la Versoix, prin principesa Margareta, că familia regală poate veni nestingherită în România.

I-am telefonat lui Petre Roman, care zice: „Da, te înţeleg, dar va fi foarte greu, numai că va fi destul de greu pentru că cei de la FSN ştiu că vine să îşi ia proprietăţile înapoi şi riscăm să se întâmple ceva. Am zis: „Aoleu, asta ne mai trebuie, o ţărăniadă”. Şi am închis telefonul. S-a încheiat episodul 25 decembrie. E drept că, a doua zi, preşedintele Iliescu spunea că l-am manipulat”, a mai spus fostul președinte al Televiziunii Române.

Se pare că între momentul semnalului de liberă trecere de la Otopeni şi momentul de pe autostradă, cercurile înalte ale Puterii intraseră într-o oarecare panică.

„Nici nu mai exista dubiu că s-au speriat și sperietura pe care au tras-o a fost din cauza lipsei de legitimitate pe care o avea puterea care a fost atunci: o putere neocomunistă”, a fost de părere actorul Ion Caramitru.

„Impresia catastrofală în străinătate să îl fugărești cu poliția, să îl arestezi pe rege, care avea un pașaport danez. A fost un act care a adus daune mari României”, a spus Emil Constantinescu, fost preşedinte al României.

Preşedintele Iliescu susţine şi astăzi că regele Mihai a presat, de fapt, autorităţile române atunci când a sosit la Otopeni fără o invitaţie formală din partea autorităţilor.

Reporter: Principesa Margareta susţine că a avut o discuţie cu domnul Petre Roman la care l-a întrebat direct pe domnul Petre Roman: „Uşa este deschisă?”. Şi răspunsul domnului Roman a fost: „Da, sigur”.

Ion Iliescu: Avea dreptate, sigur,

Reporter: Dar a fost întors din drum, de pe autostradă.

Ion Iliescu: A fost neînţeleaptă această decizie luată şi la sfatul nu ştiu cui de a forţa nota.

Reporter: Să se întoarcă în ţara sa?

Ion Iliescu: Da, să se întoarcă în țara sa, dar nu era vorba de oricine, ci de fostul şef al statului.

Reporter: Ultimul şef al statului legitim înainte de dictatura comunistă.

Ion Iliescu: Da. Dar în contextul de atunci politic a fost o decizie neînţeleaptă. Noi am făcut deschiderea apoi pentru stabilirea de relaţii fireşti.

Paște 1992: Întoarcerea triumfală a Regelui

 Regele Mihai I al României. FOTO: Facebook 

Prima intrare a regelui Mihai în România după prăbuşirea dictaturii comuniste a avut loc în aprilie 1992, de Paşte. Familia Regală a mers mai întâi la Putna. Apoi, pentru slujba Micii Învieri, a ajuns în Bucureşti. Bucuria cu care regele Mihai a fost întâmpinat de bucureşteni a fost copleşitoare.

„Am ajuns aici, la Bucureşti, de la Putna, după 45 de ani de pribegie”, spunea regele, de la balconul hotelului Continental.

Cu toate acestea, relaţiile fireşti între statul român şi rege s-au normalizat abia peste 20 ani. Se pare că abia atunci republica post-comunistă s-a simţit suficient de consolidată. Până atunci domnise teama de rege.

Întrebat ce a făcut ca autorităţile să se teamă de prezenţa regelui Mihai în ţară, Răzvan Theodorescu a răspuns: „Eu cred că un sentiment de ilegitimitate. Nici măcar votul din 20 mai nu dăduse această legitimitate. De-abia votul din toamna-iarna 2000 i-a dat lui Ion Iliescu, pentru că de el vorbim, acest sentiment al legitimităţii şi a răspuns în acest mod foarte direct şi foarte concret în reluarea relaţiilor. Este singura explicaţie pe care eu o dau”.

1990-2015: Legitimitatea Republicii, încotro?

Împăcarea istorică dintre regele Mihai şi Ion Iliescu a fost înregistrată de camerele de luat vederi la deschiderea Muzeului Naţional de Artă, restaurat, în 2001.

Cetăţenii români sunt însă departe de rezolvarea dilemei: Monarhie sau Republică? Niciun guvern postdecembrist nu a îndrăznit să îi întrebe sub ce formă de guvernământ vor să trăiască. Mai mult, Constituţia republicană, croită încă din 1991 şi ajustată în 2003, interzice referendumul pe această temă.