Constituții cu dedicație pentru PCR. Între 1948 și 1989, partidul unic era singura forță politică admisă

Data publicării:
constitutie

Actul de la 23 august 1944 marchează revenirea la democrație, prin repunerea parțială în vigoare a Constituției din 1923. O revenire de scurtă durată, de care comuniștii aveau să profite pentru instaurarea unui regim totalitar în România.

„Decretul regal de repunere în funcție și în vigoare a Constituției din 1923 a fost redactat de ministrul de justiție Lucrețiu Pătrășcanu. Lipseau câteva element esențiale. Cel mai important element era inavobilitatea magistraților, lucru care a permis regimului Petru Groza să procedeze la o îngenunchiere a justiției independente. Puterea exceutivă și legislativă erau contopite, iar consiliul de miniștri îndeplinea funcțiunea legislativă prin adoptarea unor decrete cu putere de lege. Ceea ce înseamnă că oricine deținea Cabinetul putea să își constituie o ordine juridică fără niciun fel de probleme”, explică politologul Ioan Stanomir.

În realitate, Regatul român beneficia de o suveranitate limitată prin Convenția de armistițiu între România și puterile aliate, din 11 septembrie 1944. Sovieticii aveau drept de veto în probleme de politică internă. În plus, Convenția limita dramatic libertatea de exprimare și de asociere. Impunerea guvernului Groza la 6 martie 1945 marchează începutul comunizării României.

În anul 1946, comuniștii elaborează o nouă lege electorală și desființează Senatul printr-un decret- lege. „În mod normal, doar Constituția stabilește organizarea Parlamentului”, spune Cristian Ionescu, specialist în drept constituțional.

Constituția oficializează aservirea față de URSS

Adoptat în urma abdicării forţate a regelui Mihai ( la 30 decembrie 1947) şi a proclamării Republicii Populare Române, actul fundamental din 1948 este alcătuit dupa modelul Constituției sovietice. Constituţia din 1952 oficializează aservirea Republicii Populare Române faţă de Uniunea Sovietică. „Există un preambul care face referire expresă la rolul pe care URSS îl are în nașterea Republicii Populare Române”, subliniază Ioan Stanomir.

„Proiectul Constituției din 1952 a fost trimis la Moscova, la cabinetul lui Stalin. El a studiat-o, iar proiectul întors la București a avut dispoziții suplimentare”, spune Cristian Ionescu.

Constituţia din 1965 face trecerea de la Republica Populară la cea Socialistă. Textul fundamental a conferit rolul de conducător Partidului Comunist român, in condițiile în care opozanții regimului au fost închiși sau lichidați. „Este o Constituție superioară pentru că exprimă o nouă realitate politică, în care adversarii comuniștilor dispăruseră”, subliniază Cristian Ionescu.

Aflat în plin proces de consolidare a puterii, Nicolae Ceaușescu este „ales" în funcția de președinte, la 29 martie 1974. „Din 1948 până în 1974, șeful statului ca organism de guvernare era de tip directorial, format din mai multe persoane”, spune Cristian Ionescu.

Regim ilegitim și criminal

Drepturi doar pe hartie. Un singur partid care deținea toate puterile. Un regim politic care a acționat împotriva propriilor cetățeni. Așa poate fi caracterizată perioada dintre 1948 și 1989.

„Regimul comunist din România a fost un regim ilegitim și criminal. Ilegitim, pentru că el s-a întemeiat pe falsificarea dorinței naționale în 1946 și criminal pentru că el și-a supus cetățenii, în forme diferite, unei represiuni politice implacabile”, subliniază Ioan Stanomir. „Acceptul populației niciodată nu a fost prezent în perioada 1948-1989”, spune Cristian Ionescu.

O Constituție își merită numele doar dacă stă sub semnul libertății și al respectării drepturilor omului. Altfel, rămâne doar un instrument la îndemâna celor aflați la putere.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri