„Insurecția”, o minciună care a durat 45 de ani. Digi24 a descoperit primul film de propagandă făcut de comuniști

Data publicării:
insurectia

Cuvântul „insurecție” înseamnă o formă de luptă armată organizată, de obicei a forţelor sociale progresiste, patriotice, revoluţionare, cu participarea maselor populare împotriva unui regim politic reacţionar sau pentru izgonirea de pe teritoriul naţional a unei armate de ocupație. Este titlul pe care l-au ales activiștii comuniști pentru primul film de propagandă făcut despre ziua de 23 august 1944. Pelicula era proiectată în școli, facultăți și cămine culturale și a îndoctrinat timp de 45 de ani poporul român.

„23 august a devenit o uriașă minciună pe care s-a întemeiat regimul comunist, pentru că, de fapt, principala contribuție a comuniștilor români în august 1944 este predarea mareșalului Ion Antonescu, Partidul Comunist din România și-a datorat ascensiunea unui factor numit URSS și ocupația militară”, explică politologul Ioan Stanomir.

Mitul rezistenței antifasciste

La școală, elevii au învățat că tovarășii Gheorghiu Dej, Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnăraș, Lucrețiu Pătrășcanu și multi alți nomenclaturiști au condus cu multă bărbăție poporul în lupta antifascistă și au adus comunismul luminos. Propaganda inocula ideea că tot neamul românesc simpatiza profund Partidul Comunist, deși la 23 august 1944 avea doar o mie de membri.

Despre rolul Regelui Mihai nu se sufla o vorba.

„23 august a fost un act hotărât de suveranul țării împreună cu un mic număr de consilieri ai dânsului pentru a grăbi încheierea unui armistițiu cu URSS, ale cărei trupe trecuseră de Iași și înaintau către capitală”, spune istoricul Mihai Dimitrie Sturdza.

În mitologia comunistă, ca într-un film prost de acțiune, insurecția a fost pregătită de partizani, bărbați curajoși care sabotau alianța cu Germania. „S-a construit un mit al rezistenței antifasciste din România necesar legitimării Partidului Comunist la putere”, subliniază istoricul Constantin Hlihor.

„N-a fost nicio revoluție populară, a fost preluarea puterii în etape de către Partidul Comunist în prezența și sub protecția ocupației sovietice. Asta a fost tot timpul regimul comunist”, spune istoricul Șerban Papacostea.

Sunt recunoscute meritele lui Lucrețiu Pătrășcanu

În primul film de propagandă îi sunt recunoscute meritele lui Lucrețiu Pătrășcanu, avocat, sociolog și economist, unul dintre puținii intelectuali ai partidului. După 23 august 1944 a deținut funcția de ministru al justiției. A fost arestat din ordinul lui Gheorghiu Dej și acuzat de „naționalism burghez” și și-a găsit sfârșitul la închisoarea Jilava, în anul 1954.

„În fapt, lichidarea lui este un element de luptă pentru putere al lui Dej, luptă care implica și eliminarea grupului rival al lui Georgescu și Ana Pauker, Pătrășcanu este o victimă, dar nu este o victimă inocentă. A căzut victimă angrenajului pe care l-a construit, a fost un stalinist mai puțin feroce decât Dej, dar un stalinist care știa că regimul politic pe care îl construiește este bazat pe ghilotină”, subliniază Ioan Stanomir.

Timp de 45 de ani, românii au învățat la școală ceea ce a vrut partidul unic să îi înveţe. Au fost hrăniți cu propagandă și dezobișnuiți să gândească. Au primit minciuni pe post de adevărurisupreme. De aceea, astăzi Digi24 recuperează istoria furată.

Campania „23 august 1944 - Istoria furată”, demarată de Digi24 la începutul acestei săptămâni, se încheie cu o dezbatere amplă asupra unei zile care a schimbat destinul unei națiuni. Vineri, de la ora 19.30, într-o ediție specială moderată de Elena Vijulie și Dan Suciu, istoricii Stelian Tănase și Lavinia Betea, analistul politic Emil Hurezeanu și consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, trag concluziile unei campanii prin intermediul căreia Digi24 a recuperat istoria furată.

 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri