Coroana de oțel | Ion Brătianu, omul-cheie al epocii lui Carol I

Panică în Paris după ce o persoană a amenințat că va arunca în aer consulatul iranian

Ambasadorul Israelului: Sancțiunile care vin spre Iran nu sunt suficiente. Trebuie să acționăm mai puternic pentru a preveni războiul

Adrian Cioroianu, despre atacul de vineri: Acest episod e închis, dar înfruntarea care există de zeci de ani va continua

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Ciolacu negociază vânzarea de acțiuni TAROM la companii din Qatar și EAU

Gafa lui Ciolacu în Qatar: A vrut să spună „lecție”, a ieșit „erecție”

Fiu al unor boieri mărunţi din Muntenia, Ion Brătianu ajunge prima dată la Paris pentru studii, la 17 ani. Revine în capitala Franţei peste un deceniu, în exil, după înfrângerea revoluţiei paşoptiste de la Bucureşti, la care participase activ. Ca şi vecinii de pe malul Argeşului, Goleştii, Brătienii, Ion şi Dumitru, îşi vor cheltui averea făcând lobby la Paris şi Londra pentru retragerea ocupanţilor ruşi şi turci.

Exilul înseamnă pentru Ion Brătianu şi o poveste de dragoste. Mathilde Kestner, o fermecătoare aristocrată, îi împărtăşeşte iubirea şi cei doi plănuiesc să se căsătorească. Dar condiţile puse de familia Kestner sunt inacceptabile. Mathilde ar fi trebuit să petreacă şase luni pe an la Paris, iar Brătianu să ia şi numele de Kestner. Un astfel de parcurs nu intra însă în vederile viitorului prim-ministru. Brătianu rupe logodna.

Întors în ţară, Ion Brătianu a făcut-o în primul rând pentru România, dar şi pentru familie. Membru al unei loji masonice, Brătianu era convins că naţiunea română se va ridica de sub suzeranitatea turcească şi se va îndrepta spre modernitate. Cât despre căsnicie, Ion Brătianu a vrut să scape de modelul părintesc. Mama, Sica Tigveanu, era de o răutate proverbială. Blândeţea tatălui, nu a echilibrat situaţia. Între cei nouă copii, Coana Sica avea favoriţi. Ion nu se număra printre ei

Dumitru Brătianu studia la Paris, avea o sumă de bani alocată pe an, studia şi Ion Brătianu la Paris, dar el avea o cămăruţă în care patul ocupa tot spaţiul şi atunci, ca să se poată mişca prin cameră, era nevoit să ridice cu două chingi patul către tavan ca să poată să-şi desfăşoare activitatea în acei metri pătraţi pe care îi avea.

Ca să evite probabil riscul unei soţii autoritare, Ion Brătianu a vrut să se însoare cu o orfană. Ceea ce s-a întâmplat, pe 6 iulie 1858, la Mănăstirea Ostrov, de lângă Vâlcea. Cu 20 de ani mai tânără decât mirele de 37 de ani, Caliopi Pleşoianu, pentru familie, Pia, avea să-i fie soţie devotată până la moarte.

Momentele politice tensionate sunt resimţite acut de familie. Iată ce îi scrie soţia în aprilie 1866 atunci când Ion Brătianu negocia cu casa de Hohenzollern venirea lui Carol în România: „Cu scrisoarea aceasta se fac şapte, iar de la tine am avut abia două depeşi. Ştiu că ai ajuns în Berlin, ştiu că te-ai dus la Dusseldorf, dar nu-mi este destul”.

De-a lungul anilor, uneori chiar şi în momente critice, scrisorile lui Ion Brătianu pentru familie cuprind tot felul de detalii gospodăreşti. Iar prezenţa sa, acasă, la Florica, era tot timpul o încântare pentru copii.

El se ocupa de vie, de vie şi de pomi, pentru că ţuica de la Florica era vândută şi există în ziarele vremii - Românul, de exeemplu, articole cu preţul băuturilor pe care le produceau cei de la Florica. Ea se ocupa de partea asta, producerea untului, smântânei, untul şi smântâna de la Florica au intrat în istorie. Carol I spunea că oricât ar încerca şi el să producă la fermele regale unt şi smântână ca la Florica, nu reuşeşte...

La Brătieni, preocuparea numărul unu a copiiilor era învăţătura. Primul elev de la Florica a fost chiar doamna casei, Pia:

Iniţial când i-a cunoscut pritenii lui Ion Brătianu s-a simţit inferioară, exact asta a fost expresia şi i-a cerut profesori lui Brătianu ca să studieze. Şi aşa a studiat gramatica, literatura, franceza şi istoria.

Corespondenţa dintre cei doi soţi este înduioşătoare. În octombrie 1867, trimisul României la Paris îşi cere iertare soţiei că nu a putut fi acasă, la Florica, la naşterea fiului lor, Vintilă. Peste doi ani, Pia, aflată în casa închiriată de la Bucureşti, îi dă instrucţiuni soţului, aflat aici, la conac, despre cum să depoziteze vinul şi i se plânge de comportamentul copiilor: „Sunt răsfăţaţi, Cine strică? Tu. Pentru că mă laşi singură”. Peste alţi doi ani, în vara lui 1871, Brătianu îi povesteşte soţiei aflată cu copiii la băi că la Florica nu a reuşit să găsească vesela potrivită ca să-şi trateze bine musafirii: „Ce fac eu?! Dau din colţ în colţ, trimit la Goleşti după multe, iar pentru farfurii şi sticlărie, pun să se scoboare lăzile din pod”. Pia ţinea totul sub cheie.

În această atmosferă dedicată studiului şi ordinii, dar fără excese, în casa premierului Independenţei, Ion Brătianu, a fost educat viitorul premier al Marii Unirii, Ionel Brătianu, dar şi reputatul finanţist, Vintilă Brătianu. Când, în mai 1877, la moşie vine ştirea declarării Independenţei, micul Vintilă e fericit că bugetul ţării nu va mai fi afectat de plata tributului către otomani.

În schimb, Ionel şi Sabina învaţă, la 13 şi 14 ani, să descifreze telegramele de pe front, spre consternarea Regelui. Coroana de Oţel a României a fost şlefuită fără doar şi poate şi la Florica.