Sari la conținut

O industrie de 18 miliarde de euro vrea autostrăzi

Doi mari giganţi au unităţi de producţie la noi: Renault, care a preluat complet uzina Dacia în 1999, şi Ford, care şi-a deschis în urmă cu şapte ani o fabrică la Craiova. Aproape 70% din cifra de afaceri a industriei auto autohtone este însă realizată de fabricile de componente şi subansamble, care s-au aglomerat în vestul ţării. Mai există, însă, loc de creştere.

Constantin Stroe, preşedinte ACAROM: „Partea de centru-est a ţării, partea de Moldova, reprezintă un potenţial de dezvoltare în continuare a acestor valori de 18 miliarde de euro realizate în 2014. Ce ne trebuie? În primul rând ne trebuie infrastructură. În al doilea rând un alt fel de promovare a produselor bazate pe noi tehnologii şi bazate pe valoare adăugată.”

Infrastructura este principala cerinţă, dar şi principala problemă a celor interesaţi să aducă bani în România.

Ionuţ Simion, manager pe România al PwC: „Acum 2-3 ani unul din cei mai mari producători germani de autovehicule a analizat România ca fiind o potențială destinație pentru una din fabricile lor. Am făcut chiar un studiu din care a reieșit că într-adevăr Ardealul este saturat cu întreprinderi, rămâneau doar Constanța și Moldova. În zona Constanța, care era foarte utilă din punct de vedere al accesului la mare și a livrării de autoturisme, nu era forță de muncă calificată necesară care să permită construcția unei fabrici de mare anvergură, rămânea Moldova, dar Moldova a căzut, din păcate, din cauza lipsei de infrastructură.”

Aşadar, guvernele ar avea tot interesul să investească în infrastructură, fie că vorbim de transport, utilităţi, energie sau telecomunicaţii.

Un studiu al Forumului Economic Mondial arată că între 5 şi 25% din fiecare dolar astfel investit se întoarce în economie. Vecinele noastre Ungaria şi Polonia au învăţat lecţia. Potrivit unei companii de cercetare, în anii următori Budapesta va investi peste 26,4 miliarde de dolari, iar Varşovia aproape 31 de miliarde de dolari. Cam de aceeaşi sumă ar avea nevoie şi ţara noastră.

Ionuţ Simion, manager pe România al PwC: „Studiul nostru arată că în jur de 30 de miliarde sunt necesare până în 2025 ca să aducă România la un nivel al standardului întâlnit în țările vest-europene.”

O accelerare a investiţiilor ar însemna cam un punct procentual în plus la creşterea economică.

Ionuţ Simion, manager pe România al PwC: „Dacă e să raportăm PIB-ul României la 160 de miliarde, o creștere de 5% înseamnă aproape 9 miliarde creștere anuală a PIB-ului României.”

Din păcate, calculele şi analizele sunt date peste cap de realitatea din teren. Construcţia autostrăzilor a fost punctul slab al tuturor guvernelor de până acum.

Un exemplu recent este Piteşti - Sibiu, cea mai importantă şosea de mare viteză, ale cărei lucrări nu vor începe mai devreme de 2017 şi ar trebui să fie gata trei ani mai târziu. Este singura bucată lipsă din ruta care ar urma să lege graniţa de vest cu Bucureştiul şi, mai departe, cu portul Constanţa. Toate celelalte tronsoane fie au fost finalizate, fie sunt în lucru şi au termen de finalizare anul viitor.

Esenţială este însă şi o legătură rapidă cu Moldova.

Dana Bordei, consultant imobiliar: „În funcţie de câţi angajaţi vrea să aibă o companie, în ultimii 2-3 ani se uită tot mai mult spre locaţii mai îndepărtate, precum Moldova. Dar acest lucru este valabil doar pentru companiile care caută să angajeze peste 1500 de angajaţi.”

Şi asta pentru că în judeţele din nord-estul ţării se găseşte forţă de muncă ieftină. Acest atu este însă anihilat de lipsa drumurilor, a autostrăzilor şi a unei căi ferate rapide.

Master Planul pentru Transporturi prevede construirea, până în 2020 a drumului expres Ploieşti-Bacău-Paşcani, în timp ce lucrările pentru autostrada Târgu Mureş-Târgu Neamţ, ce va lega Transilvania de Moldova, au fost împinse după 2020.

Ionuţ Simion, manager pe România al PwC: „Dacă piața cea mai importantă este vestul Europei, atunci e important să legi vestul de est fără să treci prin Muntenia.”

Nicolas Maure, preşedinte-director general Dacia: „Îmi dau seama că România nu este un loc unde se construieşte uşor, dar este important să îl faci de la bun început bine, cu firmele de inginerie potrivite.”

Necesitatea dezvoltării infrastructurii se vede şi în trafic. În ultimii opt ani numărul vehiculelor a crescut cu aproape 40%, în timp ce reţeaua de autostrăzi a câştigat puţin peste 400 de kilometri, de la 267 la 700. Aşa se explică drumurile supraaglomerate, cozile din trafic şi accidentele tot mai dese.

Infrastructura proastă nu este însă singura ameninţare pentru o industrie care aduce 12% din Produsul Intern Brut şi reprezintă o cincime din exporturi.

Constantin Stroe, preşedinte ACAROM: „Este totalmente anormal, cu doi producători de calibru, Renault şi Ford, să vinzi în România cam 6% din total producţie. Imaginaţi-vă că dacă nu am avea operaţiuni de export ar trebui să se lucreze cam două săptămâni pe an.”

România este considerată raiul maşinilor rulate. În primele zece luni au fost înmatriculate de trei ori mai multe maşini second hand decât noi. Producătorii au şi propuneri pentru guvernanţi.

Nicolas Maure, preşedinte-director general Dacia: „O reducere a TVA ar putea contribui la creşterea pieţei de maşini noi. Am putea încerca o trecere de la o cotă de 20% la una de 9% pentru o perioadă de timp. Ar putea fi testată pentru a se vedea dacă este fezabilă şi din punct de vedere al bugetului de stat.”

Un raport al Băncii Comerciale Române din primăvara acestui an vorbeşte despre alte slăbiciuni ale industriei auto autohtone. Cei doi mari producători prezenţi la noi sunt extrem de sensibili în ceea ce priveşte creşterea costurilor cu forţa de muncă, ceea ce face ca planurile de dezvoltare să nu fie făcute pe perioade foarte lungi.

Nicolas Maure, preşedinte-director general Dacia: „Acest lucru va continua cu o viteză care poate fi ajustată în funcţie de costurile cu salariile şi de găsirea unui compromis bun între automatizare şi numărul de angajaţi.”

Acelaşi raport identifică slăbiciuni şi pe segmentul producţiei de piese şi subansamble. Exporturile ar putea scădea anul viitor, în parte ca urmare a scandalului Volkswagen şi a faptului că exporturile către Germania reprezintă 39% din exporturile auto. Şi către Rusia ar putea merge mai puţine piese, deoarece se estimează că economia va rămâne în continuare în recesiune.