Poveștile Revoluției din 1989. Ce îşi amintesc românii despre „terorişti”

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 19 aprilie

Cîrstoiu: Mandatul meu e pe masa coaliției

Panică în Paris după ce o persoană a amenințat că va arunca în aer consulatul iranian

Ambasadorul Israelului: Sancțiunile care vin spre Iran nu sunt suficiente. Trebuie să acționăm mai puternic pentru a preveni războiul

Adrian Cioroianu, despre atacul de vineri: Acest episod e închis, dar înfruntarea care există de zeci de ani va continua

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

Kelemen: Nu e vorba de România când candidează Iohannis la NATO. Rutte e cel mai cinic politician din Europa

Cei mai mulţi dintre telespectatori nu cred că în zilele de după fuga cuplului Ceauşescu ar fi apărut „teroriştii”.

Spre exemplu, Dan Dincă îşi aminteşte de zvonurile promovate pe canalele mediatice, însă nu crede că ar fi fost adevărate. Condamnă însă faptul că oricine primea arme şi putea să tragă nestingherit în orice om.

„Nu a fost niciun terorist. În condiţiile în care în zilele alea oricine primea arme să „apere Rivoluţia”, e normal ce s-a întâmplat. A tras fiecare care încotro şi de aici peste 1000 de victime absolut degeaba”, crede Dan Dincă.

Pe de altă parte, Emilian Răducanu spune că au fost cu siguranţă „diversionişti”. Telespectatorul îşi aminteşte de un bărbat care purta pe el trei rânduri de haine, una de militar, alta de milițian şi, deasupra, una de civil.

„Poate nu au fost terorişti, dar sigur au fost diversionişti. Eram mic atunci, dar îmi aduc aminte de un bărbat care avea pe el trei rânduri de haine: de militar, miliţian şi civil”, spune Emilian Răducanu.

Doina din Bihor spune că zvonurile cu terorişti au circulat în toate judeţele ţării. Dar mult mai proeminentă era ipoteza loviturii de stat, spune telespectatoarea.

„Zvonurile despre terorişti au circulat, fără a panica pe cineva, şi în Bihor. Se vehicula atunci teoria loviturii de stat, fără a se spune concret despre cine este vorba. Unii au încercat chiar să salveze însemnele comuniste, convinşi fiind că tot comuniştii vor fi pe val...”, povestește Doina.

„Dacă erau terorişti nu mureau atâţia, mureau sute de mii... Ăia nu dădeau bir cu fuga! Eu am văzut un om din alt oraş care a venit la fratele lui pentru sărbătorile de iarnă şi i-au pus emblema de terorist, a luat bătaie până a venit fratele său să confirme că nu este terorist...”, își amintește și Marius Guţă.

Un mesaj tulburător vine de la Alin, care era militar în termen la Casa Poporului şi făcea parte din plutonul de pază a obiectivului militar. Îşi aduce aminte cum, pe 22 decembrie 1989, a văzut elicopterul prezidenţial plecând şi strigătele de fericire ale oamenilor care credeau că nu îl vor mai vedea niciodată pe Nicolae Ceauşescu.

Totodată, îşi aminteşte clipele cumplite petrecute în săptămâna ce a urmat, când erau minţiţi toţi că vor veni terorişti din salvări-capcană, dar şi din elicopterele ce survolau Casa Poporului.

„Pe 22, în jurul prânzului, am văzut elicopterul prezidenţial survolând Casa Poporului şi încercând să se aşeze de două ori, apoi a plecat, la scurt timp a fost explozia de bucurie: „Ceauşescu a fugit!!!” Am ieşit în centrul Bucureştiului, alături de sute de civili, săream şi ne îmbrăţişam toţi, civili, militari, tineri, bătrâni! (...) Apoi, timp de o săptămână am stat speriaţi de consemne cu terorişti, salvări-capcană, maşini-bombă şi elicoptere care survolau Casa Poporului ca să lase terorişti, auzeam poveşti cu apă şi mâncare otrăvită de la civili pentru militari, cu măicuţe „teroriste”...”, explică Alin Adrian Meteoglu.