Sari la conținut

LEGI CU DEDICAȚIE. Amnistia și grațierea, instrumente ale „clemenței electorale”

Legea amnistiei şi graţierii a prins viaţă în februarie 2013. Atunci a fost înregistrată la Camera Deputaţilor. Iniţiatori: un deputat social-democrat şi unul din partea Partidei Romilor. Mădălin Voicu şi Nicolae Păun. Doi aleşi cu state vechi în Parlament. Mădălin Voicu este deputat din anul 1996 , iar Nicolae Păun este la al patrulea mandat în camera inferioară. Cei doi politicieni s-au gândit să pregătească un proiect de lege prin care să depopuleze închisorile de deţinuţii condamnaţi pentru infracţiuni minore. În expunerea de motive este invocată legislaţia europeană:

„În prezent, în unităţile din sistemul penitenciar este depăşită capacitatea legală de cazare, în medie cu peste 40 la sută, ceea ce contravine normelor europene în domeniu. (...) Pentru ameliorarea acestei situaţii şi, în acord cu principiile unei politici penale unitare, o măsură posibilă ar fi amnistierea infracţiunilor ce nu constituie un pericol social deosebit şi graţierea unor categorii de condamnaţi, care nu au comis fapte penale foarte grave".

(sursa: cdep.ro)

Ce au vrut mai exact iniţiatorii?

Nicolae Păun, deputat, iniţiator legea amnistiei şi graţierii: „Dom'ne, n-avem nevoie să facem alte puşcării, mai bine facem şcoli şi spitale. În acelaşi timp, trebuie să ne gândim ca acele penitenciare, aşa cum arată ele, poate că nu toate, sunt locuri de exterminare şi de degradare umană”.

Aşadar, potrivit proiectului iniţial depus pe site-ul Camerei, infracţiunile pentru care Codul Penal şi legile speciale prevăd o pedeapsă cu închisoare de până la patru ani inclusiv sau amendă vor fi amnistiate.

La articolul 2 se face referire la graţiere. Iniţiatorii au scris în proiect că se vor graţia toate pedepsele de până la şase ani inclusiv.

Prima dată, proiectul de lege a fost trimis către Senat, care a fost prima cameră sesizată. Aici, comisia pentru drepturile omului, cea pentru cercetarea abuzurilor şi combaterea corupţiei, dar şi comisia juridică decid să acorde fiecare câte un aviz negativ. După patru luni de dezbateri, plenul Camerei superioare a Parlamentului decide să respingă legea şi o trimite deputaţilor. Aceştia trebuie să dea votul final pe proiect.

La Camera Deputaţilor, Legea amnistiei şi graţierii este privită cu alţi ochi. Prima comisie care analizează proiectul este cea pentru drepturile omului şi minorităţi naţionale. Preşedinte este este chiar unul dintre iniţiatori, deputatul Nicolae Păun. De aici, amnistia şi graţierea primesc undă verde.

Proiectul pleacă mai departe pe circuitul legislativ anevoios din Parlament şi ajunge la Comisia Juridică, locul unde se află, de altfel, şi acum. În acest loc, legea amnistiei şi graţierii prinde o altă formă. Reuniţi la ceas de seară, câţiva deputaţi jurişti introduc mai multe articole care aruncă în aer scena politică.

„Marțea neagră”

În noaptea de 9 spre 10 decembrie, în timp ce la comisia juridică se aşteptau avize pe legi importante şi la care participau şi ziariști, câţiva deputați s-au întâlnit în secret în Palatul Parlamentului şi au făcut modificări importante la legea amnistiei şi graţierii.

Aşa a primit ziua de 10 decembrie şi numele de „marţea neagră", pentru că a coincis cu o serie de modificări legislative despre care experţii europeni, dar şi şefii din justiţie au spus că ar avea ca scop protejarea corupţilor.

Modificările la Codul Penal sunt dramatice și ele dărâmă zece ani de muncă și de activitate a instituțiilor anticorupție Ea a fost dedicată clientelei politice aflate în stare avansată în diverse procese în derulare sau aflată deja după gratii”, a acuzat președintele Traian Băsescu.

Replica lui Nicolae Păun, inițiatorul legii: „Președintele a spus foarte clar, a făcut un apel și a spus parlamentari, nu votați, asta e o tâmpenie! Proiectul ăsta de lege, în opinia domniei sale, e o tâmpenie. Foarte bine, nu am nimic de comentat. Este în practica parlamentară (...) să dai afară din penitenciare un număr de aproximativ nouă mii de persoane, persoane care dorm câte două, trei în pat și care, mă rog, condițiile sunt așa cum sunt...hai să fim serioși!”

Ce prevede noul proiect de lege

Cea mai importantă modificare este chiar în primul articol. Cuantumul pedepsei pentru infracţiunile amnistiate creşte de la patru ani, cât era în proiectul iniţial, la şapte ani.

O modificare esenţială, pentru că se extinde paleta de infracţiuni şi de persoane care ar putea beneficia de acestă lege. S-au făcut modificări şi la articolul care prevede graţierea. Aici sunt introduse două alineate noi. Primul spune că pedepsele se reduc la jumătate pentru persoanele condamnate şi care au o vârstă de peste 60 de ani. Al doilea: aceeaşi prevedere se va aplica şi condamnaţilor care pot să ateste că suferă de o boală incurabilă în fază terminală.

„Indiferent că vorbim de corupție, de oameni normali sau politici, că vorbim de spălare de bani sau de tâlhărie, lucrurile astea nu pot fi amnistiate, nu pot fi grațiate, nu putem să acceptăm un asemenea act de clemență colectivă, câtă vreme anumite persoane din anturajul premierului ar beneficia de lucrurile acestea”, spune deputatul liberal Alina Gorghiu, membru în Comisia Juridică.

În grațiere vorbim de reducerea parțială a unor pedepse pentru persoanele cu o anumită vârstă, femei însărcinate și persoanele care sunt bolnave incurabil în fază terminală”, susține Bogdan Ciucă, președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților.

Opoziţia susţine că această iniţiativă legislativă a fost făcută pentru a servi clientelei politice.

Acest proiect de lege nu face altceva decât pe preafericitul sinucigaș Adrian Năstase să scape de toate dosarele penale”, acuză Adrian Gurzău, deputat PDL.

Cine scapă

Dacă legea ar intra în vigoare, mulţi politicieni condamnaţi pentru fapte de corupţie ar putea fi eliberaţi din închisoare. Fostul premier al României, Adrian Năstase, condamnat la patru ani de închisoare pentru şantaj şi luare de mită, ar putea fi printre cei graţiaţi.

Lista se completează cu fostul lider PNL, Relu Fenechiu, condamnat la cinci ani ani de închisoare pentru compicitate la abuz în serviciu.

Printre cei care ar putea beneficia de aceste prevederi ar putea fi şi Dan Voiculescu, condamnat recent la 10 ani de închisoare pentru spălare de bani. El se încadrează şi la articolul care prevede că persoanele care au peste 60 de ani rămân doar cu jumătate din pedeapsă.

„PSD-ul a considerat că presiunea baronilor locali este mult mai importantă și mai mare și atunci au spus așa: dom'ne, e marţi, e noapte, e târziu, ce trebuie să facem noi? Trebuie să votam acest proiect de lege fără să avem cvorum, fără să avem opoziţia practic, noi fiind la putere atunci, dar noi eram opoziţia, care ne opuseserăm public la acest proiect de lege”, spune Alina Gorghiu.

„Sigur, din punctul meu de vedere, este o soluție pentru a degreva administrația penitenciarelor, care este supraîncărcată, exista condamnări la CEDO pentru condițiile de detenție”, a declarat ministrul Justiției, Robert Cazanciuc.

Aceasta pare să fie opinia personală a ministrului Justiţiei pentru că, la nivel oficial, Guvernul nu susţine acest proiect de lege.

„Primul ministru, în urmă cu o lună de zile, spune da, nu sunt de acord cu grațierea colectivă, nu este momentul, dar sunt conștient că sistemult ANP trebuie remodernizat, să se gândească altcumva. (...) Tot dumnealui spune, zice, dar asta trebuie să o facem cât mai repede, până nu o să înceapă condamnarile la CEDO. Or, prin urmare, nu mai știu ce să înțeleg”, mărturisește Nicolae Păun.

În această vară, reprezentanţii PNL au cerut de mai multe ori organizarea unei sesiuni extraordinare ale Parlamentului în care au cerut introducerea pe ordinea de zi a proiectului de lege privind amnistia şi graţierea. Deputaţii opoziţiei ar dori să respingă proiectul. Şedinţa specială nu a avut niciodată loc. În luna septembrie va fi organizată o masă rotundă, la care au fost invitaţi şi reprezentanţii societăţii civile pentru a dezbate acestă lege controversată. 

Legea care ar pune imediat în libertate mii de deţinuţi condamnaţi la pedepse de până la şapte ani va fi dezbătută în curând de Parlament cu reprezentanţii societăţii civile. Contestată de ambasadele occidentale, dar şi de sistemul judiciar, legea amnistiei şi graţierii se află încă pe masa comisiei juridice din Camera Deputaţilor. Opoziţia acuză puterea că păstrează actul normativ ca să-l folosească în campania pentru alegerile prezidenţiale şi pentru a scoate din penitenciare politicienii corupţi.