Sari la conținut

LEGI CU DEDICAŢIE. Războiul pentru influenţă de la ASF, instituţia care supraveghează o piaţă de 30 de miliarde de euro

Pe 18 decembrie 2012, Guvernul Ponta emite ordonanţa de urgenţă pentru înfiinţarea Autorităţii de Supraveghere Financiară.

O Autoritate care urma să înlocuiască trei comisii care se ocupau până atunci de supravegherea pieţelor financiare: Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private şi cea Naţională a Valorilor Mobiliare. Controlul unei astfel de entităţi atotputernice are o miză politico-financiară enormă. Asta şi pentru că, sub atenţia ASF, urma să ajungă o piaţă de aproape 30 de miliarde de euro. O cincime din PIB-ul României.

Noua structură trebuia să aibă şi rolul de a reduce costurile şi numărul membrilor din conducerea celor trei insituţii pe care le îngloba. În formula iniţială, adoptată de guvern în decembrie 2012, ASF avea 15 membri în consiliu, faţă de 19, câţi erau în cele 3 comisii laolată.

Această lege nu a fost făcută cu dedicaţie, ea a fost cerută de Uniunea Europeană, în condiţiile în care toate ţările din acest club trebuie să aibă un sistem unificat al pieţei financiare. Cum s-a aplicat legea, este altă treabă”, a spus Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

O lună mai târziu, în ianuarie 2013, apar şi primele nume din conducerea Autorităţii.

După ce Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, pe atunci ministru al Finanţelor Publice susţinut de PSD, refuză mandatul, liberalul Dan Radu Ruşanu devine favorit. Pe atunci, el era şi preşedintele Comisiei de buget din Camera Deputaţilor.

În luna aprilie 2013, Parlamentul aprobă prin lege mărirea numărului membrilor de membri ai ASF, de la 15 la 17. Dar nu este singura schimbare care se produce în Parlament.

Legea de înfiinţare a ASF este modificată în Senat, în primăvara lui 2013, astfel încât Dan Radu Ruşanu să poată fi numit la şefia Autorităţii. Fiicele liberalului deţineau pachetul majoritar de acţiuni la o companie listată la Bursă, instituţie aflată sub controlul Autorităţii.

Iniţial, textul Ordonanţei prevedea că membrii ASF nu pot fi rude cu persoane care deţin participaţii de minimum 10% din companii aflate sub supravegherea Autorităţii. Prevederea este eliminată.

În vara lui 2013, apar noi modificări ale legii. Guvernul dă o nouă Ordonanţă, prin care reduce numărul membrilor ASF, de la 17 la 11. Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului validează noua structură.

Patru luni mai târziu, în octombrie, Guvernul cere din nou reducerea numărului de membri, de la 11 la 9. Modificarea se face tot printr-o ordonanţă guvernamentală. Parlamentul votează apoi membrii consiliului: Dan Radu Ruşanu - preşedinte, Daniel Dăianu - prim-vicepreşedinte, Mircea Ursache - vicepreşedinte, Corneliu Modoveanu - vicepreşedinte, Ion Giurescu - vicepreşedinte, Marian Sârbu, Albin Biro, Gheorghe Marcu şi Marian Mîrzac - membri.

Anterior votului, Andreea Paul, deputat PDL a anunţat, de la tribună, că democrat-liberalii nu participă la vot, deoarece nu vor să gireze abuzul de putere al USL de a subordona politic ASF.

La sfârşitul lui ianuarie 2014 apare primul scandal de proporţii legat de ASF

Laura Chiţoiu, soţia ministrului de finanţe de atunci, Daniel Chiţoiu, e urmărită penal pentru abuz în serviciu. Laura Chiţoiu era la acel moment director al Direcţiei Autorizări din Autoritatea de supraveghere financiară.

Ea ar fi intervenit pentru numirea directorului general al Carpatica Asig. Mai exact, a devansat un interviu și a modificat componența comisiei de examinare, pentru ca membrii nou-aleși să nu îi pună întrebări incomode candidatului. În acelaşi dosar, sunt cercetaţi Marian Mîrzac, membru al ASF şi fost director al Carpatica Asigurări, Radu Mustăţea, preşedintele Biroului de Asigurări din România şi fost membru în CA al Carpatica, şi omul de afaceri Ilie Carabulea.

Două săptămâni mai târziu, pe data de 14 februarie 2014, scandalul ASF ia amploare. Presa publică indemnizaţiile încasate de conducătorii instituţiei în lunile noiembrie şi decembrie 2013.

La sfârşitul anului trecut, în două luni, preşedintele ASF Dan Radu Ruşanu a încasat 72.000 de euro. Daniel Dăianu, ca primvicepreşedinte, a luat 68.000 euro, iar Mircea Ursache, vicepreşedinte, a avut 46.000 de euro.

Laura Chiţoiu, soţia fostului ministru de la Finanţe, a încasat și ea peste 19.000 de euro.

Spre comparaţie, în Polonia, preşedintele comisiei de supraveghere financiară, are un salariu brut de 15.000 de zloţi, adică 3.000 de euro lunar. În condiţiile în care instituţia supraveghează pieţe financiare de 600 miliarde de euro. De partea cealaltă ASF se ocupă de o piaţă de 60 de ori mai mică.

La scurt timp, conducerea ASF anunţă reducerea lefurilor.

„Pentru 2014 vom propune colegilor din consiliu reducerea salarilor cu 50 la sută faţă de 2013”, anunţa Dan Radu Ruşanu, fost preşedintele ASF.

Preşedintele Traian Băsescu cere Parlamentului revocarea întregii conduceri a Autorităţii de Supraveghere Financiară: „ASF e o cloacă unde şi-au găsit loc de parcare toţi clienţii politici. Parcă ar fi arborele genealogic al USL”.

Nu doar salariile mari stârnesc controverse

Procurorii anticorupţie spun că Executivul a îndepărtat, printr-o ordonanţă de urgenţă, un vicepreşedinte ASF, pentru a proteja interesele firmei de asigurări Carpatica.

Anchetatorii mai spun că Daniel Chiţoiu, cel care deţinea la acea vreme funcţia de vicepremier şi ministru de finanţe, a cerut introducerea ordonanţei pe ordinea de zi în şedinţa de guvern din 16 octombrie. Ordonanţă care a fost aprobată de executiv, deşi avea aviz negativ din partea Ministerului de Justiţie.

Dosarul deschis de DNA dezvăluie că, în interiorul ASF, se dădea un adevărat război pentru influenţă.

Procurorii spun că Dan Radu Ruşanu, naşul lui Daniel Chiţoiu, a cerut această Ordonanţă de guvern. Sub pretexul cerinţelor europene, au fost impuse criterii pe care în care, sub pretextul exigenţelor europene, să fie trecute criterii pe care vicepreşedintele ASF, Daniel Tudor, să nu le poată îndeplini. De altfel, în urma actului emis de Executiv, el a şi demisionat.

Procurorii au scos la iveală şi că Laura Chiţoiu, angajată la ASF, s-a implicat în odiseea ordonanţei. Cu o zi înainte ca actul normativ să fie publicat în Monitorul Oficial, anchetatorii au interceptat o discuţie între Marian Mirzac şi Laura Chiţoiu.

LAURA CHIŢOIU: Îhî. A, o idee bună, cine-o fi avut ideea?

MARIAN MÎRZAC: Da. ... S-ar putea să fi plecat chiar de la Dan (referire la Daniel Chiţoiu , ministrul Finanţelor de la acea vreme). Că probabil el e iniţiatorul. El mi-a zis, că l-am întrebat ...

LAURA CHIŢOIU: Ai fost la el?

MARIAN MÎRZAC: Nu, nu, nu. Pentru că era la Guvern. Nu ştiu unde naiba a fost... mi-a zis că... era la Guvern.

LAURA CHIŢOIU: Şi deci aia-şi urmează cursul, nu?

MARIAN MÎRZAC: Da, a zis că mâine, să vadă cum iese mâine din şedinţă şi după aia, după masă, se duce el la Senat şi anulează partea a doua.

Dan Radu Ruşanu ar fi jucat şi el un rol decisiv în îndepărtarea indezirabililor din funcţiile decisive, afirmă procuroii.

Direcția Națională Anticorupție a somat Guvernul şI Parlamentul în luna februarie să trimită documentele care au stat la baza emiterii actelor normative privind activitatea Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Solicitarea DNA l-a iritat pe preşedintele Camerei Deputaţilor.

„Ordonanţa prin care am redus numărul bordului şi am impus condiţii profesionale a fost negociată Şi solicitată în mod expres de Comisia Europeană”, susţine Victor Ponta.

Condiţiile profesionale de care vorbeşte premierul au adus însă la ASF soţi, soţii şi copii de politicieni.

Lista e mare. Salariile - pe măsură.

Soţia lui George Scutaru, liderul grupului parlamentar al PNL de la Camera Deputaţilor, câştigă 4.720 de euro pe lună în calitate de consilier, iar fiul fostului ministru al Muncii, Mariana Câmpeanu are un salariu de 2.000 de euro. O sumă apropiată primeşte şi Ana Maria Tudor, fiica vicepremierului Gabriel Oprea.

Pe 21 februarie 2014, Dan Radu Ruşanu este chemat la Direcţia Naţională Anticorupţie. El este urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu şi sprijinire de grup infracţional în dosarul Carpatica. În 4 martie, Ruşanu este arestat preventiv pentru 30 de zile.

Pe 5 martie Dan Radu Rușanu îşi dă demisia de la conducerea ASF, iar Laura Chiţoiu este şi acum suspendată din funcţie.

La începutul lunii aprilie, Parlamentul decide numirea lui Mişu Negriţoiu în funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară. În iunie, noua conducere a ASF adoptă un cod de Etică și Integritate al personalului, în care se autorității, pentru a evita noi acuzaţii de nepotism. Acest cod prevede că ASF nu va mai angaja în cadrul instituţiei persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin de până la gradul al II-lea cu persoane din cadrul autorităţii. Acum, totuşi, din cei 600 de angajaţi ai ASF, 150 sunt rude de gradul I şi II.