Sari la conținut

SUMMITUL SECURITĂȚII MONDIALE. România, partener strategic al SUA

Imediat după aderarea României la NATO, armata Statelor Unite a decis să construiască în România o bază militară. Locul ales a fost unul de importanţă strategică: localitatea Mihail Kogălniceanu din Judeţul Constanţa, la doar câţiva paşi de Marea Neagră.

Guvernul american a alocat de 50 de milioane de dolari pentru a ridica unitatea militară ce poate găzdui 1.600 de soldaţi. În 2010 construcţia a fost gata, iar militarii americani şi-au început activitatea.

Astăzi, în Baza de la Mihail Koglniceanu sunt, permanent, peste 600 de soldaţi din Marina americană. Ciclurile se schimbă o dată la şase luni. Lor li se adaugă, alte câteva sute care se ocupă de trasnsferul forţelor dinspre şi înspre teatrul de operaţii Afganistan.

România ne-a permis cu generozitate să utilizăm în mod extins unităţile sale pentru transportul trupelor şi echipamentul spre şi dinspre AFG. Pe măsură ce se apropie retragerea trupelor ISAF din Afganistan, Mihail Kogălniceanu va deveni un nod de transport esenţial esenţial pentru echipamentele americane care se reîntorc din Afaganistan”, declara Duane Butcher, fostul însărcinat cu afaceri al SUA .

În aprilie, preşedintele României a informat Parlamentul că armata americană vrea să suplimenteze cu încă 600 numărul militarilor de la baza din Mihail Kogălniceanu. O unitată de elită a marinei americane, specializată în misiuniuni umanitare şi de evacuare a personalului ambasadelor ar urma să îşi desfăşoare activitatea în România.

13 septembrie 2011, a fost un alt moment important. La Washington, Statele Unite ale Americii şi România au adoptat Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI. Acordul permite amplasarea pe teritoriul ţării noastre a unei unei baze americane ce va găzdui o parte a scutului antirachetă. O decizie criticată dur de Federaţia Rusă.

„Acordul pe care tocmai l-am semnat o să poziţioneze România ca un jucător important în strategia NATO de apărare antirachetă”, declara secretarul de Stat al SUA de atunci, Hillary Clinton.

La detectarea unei rachete ostile de către radarele fixe, de la Deveselu vor pleca alte rachete interceptoare care vor avea ca scop distrugerea în aer a proiectilor cu rază lungă de acţiune trase de inamic. Baza de aici va deveni operaţională de la anul. Guvernul american a investit 400 de milioane de euro pentru a construi această componentă a scutului antirachetă.

Dincolo de bazele terestre de la Mihail Kogălniceanu şi Deveselu, şeful statului consideră că România are nevoie de prezenţă militară NATO şi în largul Mării Negre.

Tensiunile ruso-ucrainene fac ca ţara noastră, ca şi Bulgaria, să fie vulnerabile în faţa puternicei flote a Federaţiei Ruse.