Sari la conținut

Marile probleme de infrastructură ale României

Începute de aproape şase ani, lucrările la noua Sală Polivalentă a Timișoarei, care ar urma să aibă o capacitate de 3.000 de locuri, nu sunt gata nici acum. Termenul de finalizare pentru singurul proiect de infrastructură sportivă demarat în ultimii 25 de ani în oraş a fost prelungit deja de trei ori.

Firma care se ocupă de proiect a intrat în insolvență. Momentan, doar 10 muncitori se află pe șantier și nimeni nu pare să știe nici acum, data exactă a finalizării lucrărilor”, relatează Claudiu Sav, reporter Digi24 Timișoara.

Echipele de baschet, volei şi handbal ale oraşului joacă în vechea sală polivalentă, în a cărei sală de conferinţe plouă.

„De aici, din dreptul Comandamentului Flotei, ar fi trebuit să înceapă primul tronson al şoselei de coastă şi să se întindă pe mai bine de 2,5 kilometri, prin Portul Turistic Tomis şi de-a lungul plajei Modern”, spune Paul Greavu, reporter Digi24.

Apoi, drumul ar fi ajuns în zona Casei Căsătoriilor. După o pantă de 100 metri, şoseaua ar fi continuat pe artere deja existente, ale căror benzi urmau să fie lărgite şi cărora li s-ar fi adăugat piste de biciclete.

E o discuţie care durează de un deceniu la Constanţa. Şoseaua de coastă ar trebui să lege Portul Turistic Tomis de Mamaia. Autorităţile n-au reuşit până acum să semneze un contract cu o firmă de construcţii.

Erau fonduri preaderare, nici nu eram în UE, s-au făcut trei licitaţii: la două nu s-au prezentat constructorii, la a treia s-au prezentat dar au fost declaraţi neeligibili, au avut nişte probleme, cum ştiţi că se întâmplă cu constructorii”, afirmă Liviu Tramudana, purtătorul de cuvânt al Primăriei Constanţa.

„După aproximativ 7 kilometri parcurşi de-a lungul coastei, şoferii ar fi urmat să ajungă la capătul şoselei, mai precis la intrarea în staţiunea Mamaia”, relatează Paul Greavu, reporter Digi24

Doar pentru primul tronson autorităţiile alocaseră 33 de milioane de lei, din care 98% bani europeni. Proiectarea, făcută încă din 2009, a costat 1 milion de lei, bani din bugetul Primăriei Constanţa. Instituţia va aloca bani pentru un nou proiect, anul viitor.

Claxoane, nervi și ambuteiaje. Se întâmplă în fiecare zi, la orele de vârf, în Iași. Asta deşi autorităţile au investit 20 de milioane de euro, fonduri UE, într-un sistem inteligent de managment al traficului. Cele 1.200 de semafoare inteligente şi camerele de filmat conectate la un centru de comandă sunt total ineficiente, spun şoferii.

Între 8 și 9 e crimă și la 4 când se iese de la serviciu , e ceva criminal. Au pus niște stopuri aiurea, cu o temporizare total inadecvată”, spune un șofer

Din punctul de vedere al autorităţilor, totul merge conform planului.

Am finalizat proiectul și toate semafoarele, inclusiv dispeceratul a fost pus în funcțiune, mai sunt 19 intersecții din totalul de 90 care trebuie reglementate”, spune Sebastian Buraga, purtător de cuvânt al Primăriei Municipiului Iași.

Implementarea proiectului e verificată de procurorii Anticorupţie. De altfel, primarul suspendat al Iaşiului a fost arestat preventiv, acuzat că a cerut mită 10% din valoarea contractului, de la Tiberiu Urdăreanu, patronul grupului UTI, care s-a ocupat de lucrări.

Pentru unele proiecte de infrastructură, un deceniu e prea puțin. Un exemplu vine dintr-un oraș de 5.000 de locuitori din județul Sibiu. De zece ani au început autoritățile din Copşa Mică să construiască rețeaua de apă potabilă, dar nu au terminat nici acum. N-au mai venit bani de la Guvern - e scuza lor.

„Oamenii din Copșa primesc în continuare apă de la bazinul de captare aflat acolo, în fostul combinat chimic. Direcția de Sănătate Publică avertizează, însă, că apa de la robinete este contaminată și nu poate fi folosită nici măcar pentru gătit”, relatează Adela Mohanu, reporter Digi24.

Costul reţelei de apă potabilă a fost estimat iniţial la 68 de milioane de lei. Primul studiu de fezabilitate a expirat şi a fost refăcut, iar conductele băgate sub pământ se degradează pe zi ce trece.

La această dată se întocmește un studiu de determinare urmând ca, apoi, în baza acestei determinări și expertize, Primăria Copșa Mică să rezilieze acel contract de finațare cu Ministerul Mediului”, spune Virgil Bucșe, director societate apă.

Noul plan al autorităţilor din Copşa Mică e să construiască reţeaua de apă cu bani de la Uniunea Europeană.