Sari la conținut
News Alert

Orașele țării, sufocate de trafic pentru că nu s-au construit centuri ocolitoare 

Contractul pentru centura Bacăului a fost semnat anul trecut în luna mai, însă lucrările au început abia acum. Asta în condiţiile în care proiectul a fost iniţiat în urmă cu mai bine de zece ani.

Dacă se ţineau de promisiune, la anul poate aveam şi noi, măcar, un pic de autostradă în jurul Bacăului, pe aici. Se elibera oraşul, se putea respira”, spune un şofer.

Odată gata, şoseaua de centură va avea aproximativ 30 de kilometri, şapte poduri şi nouă pasaje.

Am reuşit pe ultima bucată să accelerăm şi avizele care lipseau. Acum trebuie să îl vedem pe constructor cum o să lucreze mai departe”, afirmă Dan Marian Costescu, ministrul Transporturilor.

Nici nu s-a turnat primul kilometru de asfalt proaspăt iar autorităţile cred că lucrarea va dura mai mult decât a fost stabilit prin contract.

Este o lucrare complexă de aproape 90 de milioane de euro şi e posibil ca acest termen de fix 24 de luni să nu poată fi respectat. Este foarte posibil să se mai prelungească una, două, trei, cinci, şase luni”, spune Dragoş Benea, preşedintele Consiliului Judeţean Bacău.

Lipsa unei centuri se simte puternic şi în Balş, judeţul Olt. Şoferii parcurg cei 6 kilometri cât are oraşul în jumătate de oră sau mai mult.

Planurile pentru construirea centurii Balşului bat pasul pe loc. Proiectul ar putea fi absorbit de autostrada Craiova-Piteşti, cerută de producătorul american Ford, dar pentru care nu există fonduri momentan.

Lipsa unei şosele ocolitoare nu îi chinuie doar pe şoferi, ci şi pe locuitori, care resimt din plin poluarea. Prin Aleşd, oraş cu 10 mii de locuitori, trec zilnic cel puţin 20 de mii de maşini. Problema putea fi rezolvată acum 8 ani, dar proiectul centurii de 9 kilometri a fost amânat constant.

„Nu poţi să laşi geamul deschis că se umple de fum, de praf”, spune un șofer.

După multe insistenţe, centura a fost reintrodusă într-un masterplan aprobat în martie la Bruxelles. Edilii nu ştiu însă când vor începe lucrările.

„Sunt foarte multe accidente și cred că și asta influențează, nu neapărat din cauza vitezei, ci probabil din cauza nervilor și a stresului care se creează, șoferii devin nervoși, nu sunt atenți”, spune Zeno Tipter, primarul orașului Aleșd.

De mai bine de șase ani, autoritățile din Bistrița încearcă fără succes să construiască o centură ocolitoare în sudul orașului. Au toate avizele necesare, dar s-au lovit de un grup de cetățeni nemulțumiți. Drumul ar urma să fie construit prea aproape de locuințe.

„Dacă va veni varianta ocolitoare aici un viaduct, la 200 de metri, cu un pilon dincolo de albia pârâului, un pilon exact unde e casa dumnealui aici”, spune un localnic.

Trece prin fata spitalului TBC, bolnavii de acolo au nevoie de aer curat”, afirmă Adrian Florin Chereji, președintele asociației Bistrița Civică.

În planul de mobilitate urbană se arată că realizarea unei centuri în partea sud a oraşului nu ar fi o investiţie rentabilă întrucât ar urma să circule mai puţin de 3.000 de autoturisme pe zi. O variantă mai bună ar fi, spre exemplu, modernizarea vechiului drum ocolitor al oraşului, pe care ne aflăm şi noi acum şi unde circulă deja zilnic aproape 6.000 de autoturisme”, relatează Bianca Şomlea, reporter Digi24.

Şi municipiul Zalău este sufocat de traficul greu creat de camioanele şi maşinile care vin din Cluj şi Satu Mare sau care vor să ajungă în Ungaria. Centura începută acum 10 ani e construită doar pe jumătate astăzi.

Ministerul Apărării Naţionale s-a opus construirii celui de-al doilea tronson de şosea deoarece aceasta trece prea aproape de poligonul de tragere al armatei”, afirmă Maria Moio, reporter Digi24.

Într-un final, cei din armata au acceptat chiar varianta relocării poligonului într-o localitate din apropierea municipiului.

Al doilea tronson al centurii a fost introdus în masterplanul de transport, aprobat de Comisia Europenă şi va fi finanţată din bani europeni.