PROIECT DE ŢARĂ. România, exemplu european pentru Republica Moldova
„La Chişinău, nu s-a ales mare lucru de valul uriaş pro-occident. Nici pentru politicieni şi nici pentru cetăţenii moldoveni, opţiunea nu mai pare atât de clară. Republica Moldova rămâne într-o acută criză politică, socială şi economică. Şi rămâne unul dintre locurile pe care Vladimir Putin nu le slăbeşte din ochi. Rămâne într-un balans uneori riscant între Rusia şi Vest”, spune Cosmin Prelipceanu.
Republica Moldova se află într-un moment pentru eventualul său traseu european. Luna viitoare, Parlamentul trebuie să îl aleagă pe viitorul preşedinte. Misiune considerată dificilă pentru cei 101 deputaţi, care oscilează între opţiunea Europeană şi o relaţie strânsă cu Moscova.
Politicienii de la Chişinău ezită în continuare să se rupă complet de influenţa Moscovei. Cu atât mai mult cu cât Rusia ameninţă constant cu represalii economice în cazul în care Moldova îndrăzneşte desprinderea. Iar Rusia mai are o armă pe care o ţine scoasă din teacă: Transnistria, unde regimul pro-Moscova alimentează tensiunile în regiune.
Păstrarea Moldovei pe calea pro-europeană, acesta este lucrul care trebuie să intereseze cel mai mult pe toţi cei implicaţi. Eu contez pe maturitatea clasei politice de la Chişinău pentru a găsi calea cea mai bună pentru soluţionarea crizei.
Şi, pentru ca lucrurile să fie şi mai complicate, în ecuaţie a apărut şi corupţia.
Dezastrul pentru guvernarea proeuropeană de la Chişinău a început acum trei ani, când premierul de atunci, Vlad Filat, a fost acuzat de că a participat la falimentarea unei bănci de stat şi, implicit, la dispariţia a un miliard de dolari din vistieria Moldovei. În toamna anului trecut, a fost arestat pentru trafic de influenţă, fraude şi corupţie pasivă.
Toate aceste lucruri duc la o lipsă de încredere a moldovenilor în clasa politică. Un sondaj recent arată că 59% dintre ei nici nu mai ştiu cine ar fi mai bine să îi conducă: un lider pro-rus sau unul pro-occident.
„Moldova, spre deosebire de România, nu a intrat în Uniunea Europeană. Tot spre deosebire de România, a fost parte a Uniunii Sovietice, nu doar membră a Pactului de la Varşovia. Din aceste motive, instituţiile sale sunt mult mai slabe decât cele ale României, la fel şi statul de drept. Moldova este o zonă de graniţă, cu etnici români, ucraineni, găgăuzi, turci, care nu se simt siguri de propria naţionalitate. Este un stat foarte, foarte slab, uşor de manipulat din culise de Vladimir Putin. Ţineţi minte: cu cât mai slabă e Moldova, cu atât mai puternică e influenţa geopolitică a Rusiei în regiunea extinsă a Mării Negre şi în Balcani. Aceasta este o problemă, cu care România va trebui să se confrunte”, spune Robert Kaplan, analist politic.
„Sunt riscuri politice, geoplotice şi economice pe care le-am abordat în discuţia noastră iar evitarea lor ar plasa Republica Moldova într-un spaţiu european de stabilitate”, declarăNicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova .
Ca să înţelegem cât de mare a devenit haosul politic de la Chişinău, e de ajuns să ne amintim că, doar anul trecut, Moldova a avut patru premieri. Guvernul e condus acum de cel de-al cincilea prim-ministru. Pavel Filip a fost învestit în ianuarie.
„În primul rând, vreau să vă declar că parcursul european şi integrarea europeană este mai mult materie de politică internă. Moldova trebuie să se modernizeze şi să se dezvolte pe interior, pentru că Europei, Uniunii Europene nu-i trebuie o Moldovă plină de corupţie, nu-i trebuie o Moldovă plină de birocratism. De aceea, ăsta este obiectivul meu de bază, împreună cu colegii: să facem tot posibilul, astfel încât cetăţenii R. Moldova să resimtă că în Moldova există un guvern care se preocupă de nevoile lor în primul rând”, răspundePavel Filip, premierul R. Moldova la întrebarea ce e dispus să facă pentru a dovedi că are o orientare pro-europeană.
În timp ce Republica Moldova încearcă să îşi clarifice opţiunile, Uniunea Europeană avertizează Chişinăul că nu va primi niciun ban european până când nu va semna un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional şi nu va grăbi punerea în aplicare a prevederilor din Acordul de Asociere. Iar banii europeni sunt importanţi pentru continuarea reformelor la Chişinău, mai ales că actualul guvern trebuie să elaboreze o nouă foaie de parcurs pentru Uniunea Europeană.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
