Raport de țară. Regionalizarea, conservată până la anul

Data publicării:
harta regionalizare

Şi sunt toate şamsele ca regionalizarea să rămănă la acest stadiu până la sfârşitul anului viitor, pentru că depinde de noua Constituţie, iar aceasta a fost deja reportată pentru noiembrie 2014.

Dacă însă ar fi posibilă regionalizarea, ţara ar fi împărţită fie în 7 sau 8 regiuni, în funcţie de integrarea capitalei într-o regiune sau nu.

Liviu Dragnea a susţinut că Bucureştiul ar putea fi inclus în regiunea regiunea Muntenia, variantă cu care nici preşedintele Traian Băsescu şi nici primarul general Sorin Oprescu nu sunt de acord.

Bucureştiul trebuie să rămână metropolitan. Trebuie să-i dai loc să respire. Trebuie să incluzi Ilfovul”, crede președintele.

„Nu o să-mi spună niciodată din alte părţi ale ţării cum trebuie să ne organizămm noi aici”, spune și primarul Capitalei.

Cele mai mari controverse au fost generate de oraşul care să devină capitală de regiune.

Rezultatele sondajului cerut de ministerul Dezvoltării Publice indică Timişoara, Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi drept capitale regionale, Sibiul să fie capitala Transilvaniei Centrale, în detrimentul Braşovului, iar Constanţa şi Tulcea să formeaze aceeaşi regiune. O altă idee este împărţirea regiunii Muntenia în două, cu o reşedinţă la Ploieşti şi alta la Galaţi.

Cel care va conduce regiunea nu se va numi nici guvernator şi nici baron, ci preşedinte, a precizat ministrul Dezvoltării. Modalitatea de alegere a acestuia a dus la dispute între membrii USL. În opinia liberalilor, până la alegerile locale din 2016 şefia regiunilor ar trebui asigurată pe perioade egale de timp de preşedinţii de Consilii Judeţene şi primarii marilor oraşe.

Propunerea noastră este ca această conducere să se facă prin rotaţie până la alegeri”, spune primarul Sibiului, Klaus Iohannis.

Cei din PSD merg pe asigurarea conducerii de către un preşedinte ales din rândul şefilor de consilii judeţene. Guvernul a dat asigurări că judeţele nu vor fi desfiinţate.

La rândul lor, UDMR şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania resping intenţiile guvernului pe tema regionalizării şi cer autonomie pentru Ţinutul Secuiesc.

În ceea ce priveşte regionalizarea si absorbţia fondurilor europene, e o minciună gogonată că aceste fonduri ar trebui atrase prin regiuni”, spune deputatul UDMR Laszlo Borbely.

Pe de altă parte, Toro Tibor, preşedintele PPMT, spune că „este un fel de africanizare a României. Ținutul Secuiesc, ăsta e proiectul, să fie o regiune admistrativă.”

Simpatizanţii partidelor maghiare au ieşit chiar să protesteze în stradă. Peste 300 de maghiari au purtat cu ei steagul secuiesc şi pancarte inscripţionate cu mesajul „Autonomie".

Suntem îngrijorați de planurile guvernului actual, care au un iz postcomunist, chiar ceaușist”, a spus Laszlo Tokes, președintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania

Preşedintele Traian Băsescu a criticat modul în care a început reforma regionalizării.

Ei s-au uitat la faptul că reorganizarea administrativă trebuie să se lase cu numiri de guvernatori, în loc să se uite cum sunt comunele, să vadă câte sunt nefinanţabile aşa cum sunt acum, să pornească de la unitatea de bază, care este comuna, dacă se poate sau nu autofinanţa”, a declarat președintele.

Un reproş vine şi din tabăra puterii. Un fost premier le reproşează actualilor guvernanţi lipsa unui proiect concret.

Pe tema regionalizării am văzut patru subiecte extrem de „importante”: câte judeţe va avea regiunea. Cine va fi preşedintele, foarte important. Unde va fi capitala, şi mai important.

Nu există nicio discuţie - ce urmărim, care sunt obiectivele regionalizării?”, a spus Călin Popescu Tăriceanu.

Proiectul de regionalizare are şi o miză politică, după cum recunoaşte chiar ministrul Dezvoltării Regionale.

Regionalizarea de fapt este o luptă, poate cea mai grea luptă care trebuie dată în România, lupta teritoriului cu Bucureştiul. Cu Bucureşti ca simbol al unei puterii centralizate, în care o mână de oameni vor să decidă destinul fiecărui român, fiecărei localităţi”, a spus Liviu Dragnea.

Să stabilească ce vor, pentru că s-a declanşat o dezbatere de se vede fiecare primar, primăraş, preşedinte de consiliu judeţean, se vede guvernator. Îi vad cum se înscriu la funcţii. Sunt absolut caraghioşi”, a declarat Traian Băsescu.

Lucru întărit şi de fostul ministru de interne, Ioan Rus.

„Un prim duşman al regionalizării este Bucureştiul. Descentralizarea şi regionalizarea vin în avantajul exclusiv al săracilor, nu al bogaţilor, pentru că ei vor pierde din această influenţă în urma acestui proces. Săracii nu au bani să plătească niciun borfaş, nici politicieni ca să lupte împotriva regionalizării, ceilalţi au”, a spus Ioan Rus.

Printre beneficiile regionalizării, guvernanţii promit diminuarea birocraţiei. Nu se va mai sta la cozi pentru plata impozitelor şi taxelor locale, care vor fi colectate în trei trepte: la nivel local, regional şi naţional. Banii colectaţi de ANAF şi la nivelul capitalei de regiune vor fi viraţi în visteria statului, iar finanţele vor face împărţirea către ministere şi către bugetul fiecărei regiuni.

Nu vor fi luaţi bani de la judeţe care să meargă la regiuni. Bugetele ministerelor vor fi diminuate pentru că pachetele de competenţe vor pleca la regiuni, este firesc să plece şi banii acolo”, spune Liviu Dragnea.

Un prim pas s-a făcut: Guvernul a desfiinţat cele 221 din structurile judeţene de control fiscal şi a înfiinţat opt direcţii regionale. La jumătatea lunii iunie, ministrul Dezvoltării Regionale era încă optimist în privinţa regionalizării si prezenta calendarul regionalizării. Imediat ce constituţia ar fi fost revizuită, proiectul urma să fie pus pe masa Guvernului. Proiectul regionalizării ar fi putut chiar să treacă de Parlament prin asumarea răspunderii, în luna decembrie. Însă amânarea referendumului pentru revizuirea Constituţiei a dat peste cap planurile Guvernului, pentru că împărţirea în regiuni nu se poate face decât după ce apare în noua Lege Fundamentală.

În cazul în care Constituţia nu va fi modificată anul acesta, USL are o soluţie de rezervă pentru reorganizarea administrativ-teritorială a ţării. Regiunile să fie totuşi create, dar să poarte în continuare titulatura de judeţe.

ste un proiect ambiţios, iar simpla apariţie a legii nu înseamnă decât începutul unui proces care va dura ani. 

Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ a făcut radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. Pe raportdetara.digi24.ro găsiți toate materialele realizate pe durata campaniei, precum și clasamentul județelor.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri