Sari la conținut

RESPONSABILI CU EDUCAȚIA. Meseria nu mai e „brățară de aur”

Înainte de 1989, dar şi câţiva ani după, şcoala profesională funcţiona bine. O dată cu intrarea în secolul XXI, au început şi transformările. Prima schimbare s-a produs în 2003.

Durata învăţământului obligatoriu a crescut de la 8 la 10 ani şi tot atunci ministrul Ecaterina Andronescu înfiinţa Şcolile de Arte şi Meserii.

Noua schimbare trebuia să fie o soluţie pentru elevii care nu intaru la liceu şi rămâneau pe dinafară. În 2009 se desfiinţează Şcolile de Arte şi Meserii. Este momentul când şcoala profesională dispare.

Decizia a fost ca primul nivel de ieșire din sistem să fie 2, care oferă pregătire pentru muncitori calificati. Atunci nu s-a mai dat cifra de școlarizare, dar pregătirea s-a realizat în primii doi ani de liceu tehnologic, la care s-au adăugat stagii de pregatire de 6 luni la angajatori”, explică Gabriela Ciobanu, directorul Centrului Național de Dezvoltare a Învăţământului Profesional și Tehnic.

Nici acest sistem nu a funcţionat, iar în 2012 se reînfiinţează şcolile profesionale unde elevii se puteau înscrie după primul an de liceu. Ca să atragă mai mulţi cursanţi, s-a introdus în programă mai multă practică şi câteva beneficii.

Din 19.000 de locuri s-au ocupat însă puţin peste 12.000. Cele mai căutate domenii au fost mecanica, turismul, alimnetaţia, construcţii şi lucrări publice. La polul opus, silvicultura, materialele de construcţii şi chimia industrială nu aveau cerere.

Şcoala profesională nu se bucură de mare popularitate printre elevi, nici anul acesta. O proiecţie a nevoii forţei de muncă pentru anul 2017, arată că în agricultură, construcţii, lucrări publice şi în industria textilă este nevoie de meseriaşi.

Colegiul Agricol „Viaceslav Harnaj” din Bucureşti pregăteşte elevi în meseria de apicultor. Anul acesta doar 18 tineri s-au arătat interesaţi de şcoala profesională. Deşi domeniul agricol este unul de viitor, cu oportunităţi de angajare pe piaţa muncii, tinerii nu se înghesuie.

Ferma didactică a colegiului pune la dispoziţia elevilor toată baza materială de care au nevoie, însă meseria de apicultor nu îi atrage pe mulţi tineri.

Liceul Tehnic „Traian Vuia pregăteşte tehnicieni în metrologie”. Anul acesta însă, un singur elev s-a arătat interesat de şcoala profesională.

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie spune că tinerii nu vin la şcoala profesională pentru că nu cunosc beneficiile acesteia.

Anul acesta numărul companiilor care s-au înscris în programele de practică a crescut cu aproape 40 de procente faţă de anul trecut, iar regiunea de nord este are cea mai bună ofertă pentru elevii care au optat pentru un învăţământ profesional. La polul opus, judeţele din Oltenia nu au depus astfel de oferte.