Sari la conținut

Bilanţul atragerii de fonduri UE. Pierdere de nouă miliarde de euro pentru toţi românii 

Cu aproape patru luni înainte de încheierea exerciţiului financiar 2007-2013, România are o rată a absorbţiei fondurilor UE de 52%, asta deşi Bruxelles-ul ne-a mai acordat un răgaz de doi ani să cheltuim banii.

Cel mai slab rezultat din toată Uniunea Europeană arată un tablou al birocratizării excesive, a numeroaselor cazuri de fraudare a banilor comunitari şi a proiectelor slab documentate, care nu au reuşit să creeze locuri de muncă ori să contribuie la avansul economiei.

Elena Tudose, director de programe la IPP: „Probabil vă amintiţi acum câţiva ani controalele, descinderile CE în teren pentru o serie de proiecte finanţate prin POSDRU unde beneficiarii au plecat cu prefinanţarea consistentă la vremea aceea, era 30% din valoarea proiectului şi practic a doua zi după finanţarea proiectului, nu mai exista nici beneficiarul şi bineînţeles nici obiectul investiţiei”.

De altfel, un raport de anul trecut al experţilor europeni arată că România are cele mai multe cazuri de fraude din bani comunitari, dupa Italia -109. Beneficiarii au cheltuit incorect peste 280 de milioane de euro, bani care ar fi putut fi folosiţi pentru a construi 20 de kilometri de autostradă sau pentru a reabilita un sfert din sistemul de irigaţii.

După ce a început investigarea neregulilor, teama de fraudare a birocratizat excesiv sistemul de acordare a fondurilor europene.

Mediul privat a luat doar 53% din bani pentru investiţii. Mii de firme au semnat tone de hârtii pentru a putea cumpăra utilaje şi hale din fonduri comunitare.

George Stoian, consultant fonduri europene: „Au fost situaţii şi proiecte depuse în 2009 şi au fost chemaţi să semneze contracte de finanţare după un an jumătate, firmele care au dorit să implementeze proiectele nu au mai primit finanţare de la bancă şi au fost în incapacitate de a mai implementa acele proiecte”.

Programele de mediu şi cele de resurse umane au început în forţă. Neregulile şi fraudele le-au transformat apoi în cenuşărese. De exemplu, programul pentru resurse umane a fost blocat în 2010, 2012 şi în prima parte a acestui an. Înseamnă că Executivul a scos bani din visterie de fiecare dată pentru a compensa întârzierea rambursărilor banilor UE. Dacă pentru unele sume Comisia Europeană nu acceptă decontarea sau dacă găseste nereguli în implementarea proiectelor, banii sunt pierduţi.

Marius Nica, ministrul Fondurilor Europene: „Riscul cel mai mare de dezangajare aparţine Programului Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane. Avem de trimis până la sfârşitul anului către Comisia Europeană o sumă de aproximativ 500 de milioane de euro. Pentru Mediu, avem de trimis pentru comisie pentru evitarea dezangajarii pentru 400 de milioane de euro până la sfârşitul acestui an”.

Am ajuns aici şi pentru ca banii au fost alocaţi prea uşor.

George Stoian, consultant fonduri europene: „S-au finanţat foarte multe proiecte care constau în realizarea unor cursuri fără acoperire in economia reală, ca de exemplu cursuri de frizerie”.

Lucrurile se schimbă în noua perioadă de programare 2014-2020.

Marius Nica, ministrul Fondurilor Europene: „Pe Programul Operaţional Capital Uman exista clar un indicator de angajare, practic la sfârşitul perioadei trebuie să demonstrăm că acele persoane nu au beneficiat doar de cursuri de formare, persoane care şi-au făcut o obişnuinţă din acest mod de trăi, o obişnuinţă din a participa la cursuri pentru a primi acea subvenţie”.

Iar cu cele 2,3 miliarde de euro rămase necheltuite de autorităţile locale din programul de mediu puteau fi construite peste 21 de sisteme de canalizare. Dar tot acelaşi actor - statul - a frânat înainte de a începe construcţia de drumuri. Pentru drumuri s-au cheltuit doar 58% din bani. Cu 1,7 miliarde de euro rămase, autorităţile puteau finanţa construcţia autostrăzii Sibiu-Piteşti. S-au cheltuit şi 62% din banii pentru Programul Regional şi de Asistenţă Tehnică. Cu aceste sume, s-au finanţat proiecte menite să reducă decalajul economic dintre regiunile ţării.

În aceste condiţii, ţinta avansată de fostul ministru al Fondurilor Europene - Eugen Teodorovici - 80% grad de absorbţie la finalul anului este un pariu pierdut.

Cum proiectele de Mediu şi cele de Transporturi, care implică fonduri de stat şi bani comunitari, sunt prea mari pentru a fi terminate şi finanţate în 4 luni, cât a mai rămas până la încheierea actualului exerciţiu financiar, banii sunt pierduţi. Investiţiile de la buget s-au înjumătăţit ca procent din PIB din 2011 şi până anul trecut. Ele au ajuns la 2,5%, în timp ce Executivul a anunţat salarii şi pensii mai mari.

George Stoian, consultant fonduri europene: „Efectele sunt clare, pierdem bani alocaţi în perioada 2007-2013 şi finalizăm o parte dintre proiecte cu banii alocaţi în perioada 20014-2020, bani cu care am fi putut face alte proiecte nu şi-au făcut treaba şi acum toată lumea plăteşte”.

Agricultura, în schimb, se poate lăuda cu un grad de absorbţie de aproape 87 la sută din cele opt miliarde de euro avute la dispoziţie. Jumătate însă reprezintă subvenţii pe suprafaţă.

România a cheltuit jumătate din fondurile alocate

PO Regional 2,49 mld.euro (62%)

POS Mediu 2,1 mld. euro (47%)

POS Transport 2,5 mld. euro (58%)

POS Competitivitate 1,36 mld. euro (53%)

POS Dezvoltarea Resurselor Umane 1,15 mld. euro (33%)

POS Dezvoltarea Capacităţii Administrative 171 mil. euro (82%)

PO Asistenţă Tehnica 106 mil. euro (62%)

Total 9,91 mld. euro (52%)

Absorbţia fondurilor europene

2007 0%

2008 0%

2009 0,85%

2010 2,45%

2011 5,55%

2012 11,47%

2013 26,49%

2014 44,89%

august 2015 52%

sursa: Ministerul Fondurilor Europene