Sari la conținut
News Alert

Cum se defrișează „legal” în pădurile virgine din România

Masacrul din pădurile din România se vede cu ochiul liber, dar mai ales în statistici. Din două milioane de hectare de păduri virgine mai avem acum puţin peste 100.000. S-a tăiat şi se taie fără discernământ, iar hoţii se apropie tot mai periculos de parcurile naturale protejate. Urmăriți mai jos un nou episod din campania "România cu încetinitorul".

La stânga şi la dreapta, drumurile forestiere, pâraiele şi potecile parcului Naţional Domogled Valea Cernei sunt pline de cioturi, buşteni, lemn abandonat, arbori tineri şi bătrâni, măcelăriţi deopotrivă. Rostogoliţi din vârf de munte spre căile de acces, copacii au distrus malurile pârâielor, cu tot cu brazii tineri, de la poale.

O imagine pur şi simplu apocaliptică! Numai cioate pe versant în sus. A fost luat absolut tot”, spune Alex Telega, reprezentant Agent Green.

De la Câmpu lui Neag şi Câmpuşel, pe drumul către Herculane şi cascada Scăriţa, aerul rece miroase a rumeguş, a benzină şi este stricat de fum de drujbă.

Anul acesta, Romsilva a aprobat tăieri masive pe culmea Radocheasa, văile Vlăsia Mică şi Vlăsia Mare.

Sunt vreo 8.400 de metri cubi în conformitate cu amenajamentele silvice, sunt în zona tampon a parcului. Deci sunt perfect legale, asigură regenerarea pădurii”, susține Ciprian Pahonţu, director general Romsilva.

Pe mine mă doare de orice arbore. Dar parcă un pic mai tare mă doare de ăla din parc naţional! Eu doresc să nu se taie nicăieri. Chiar dacă parcurile naţionale nu-s la mine, prin controalele pe care le am, în momentul în care este sesizare... Doresc să eradichez total”, afirmă Doina Pană, ministrul Apelor şi Pădurilor.

Decizia Companiei Naţionale Romsilva a umplut Parcul Național Domogled de utilaje fioaroase. Coboară şi urcă în zonele numite parchete, adică loturile pe care firmele au primit aprobare de la stat pentru tăieri. Acestea ajung până în buza pădurilor virgine de fag.

Un raport făcut de organizația pentru protecția mediului Agent Green arată că cinci companii au tăiat pădure acolo. Ironia sorţii, majoritatea copacilor au fost vânduţi unei firme din Gorj, numite Succes.

- De cât timp exploataţi aici?

- De o săptămână şi ceva!

- De o săptămână?

- Fag!

- Cine e?

- Din Gorj, firma? Sau...?

- Da, da!

- "Succes"!?

- Da, "Succes"!

- Câţi sunteţi aici?

- Patru oameni!

Patronul firmei Succes contrazice însă muncitorii întâlniţi de echipa Digi24 în parchetele din Radocheasa şi Valea Craiovei.

Noi nu mai facem exploatare. De vreo şase ani de zile noi numai de cumpărăm. Înţelegi? Am maşinile mele şi cumpăr lemnul. Sunt angajaţii... Normal că sunt angajaţii Succes. (Reporter: Şi cât lemn luaţi de acolo pe an?) Nu ştiu, nu ştiu...”, declară Nicolae Sarcină, administrator Succes.

Afişul de pe baracă precizează cantitatea şi numele exploatatorului. La rubrica "ANUL ÎN CARE SE ASIGURĂ REGENERAREA COMPLETĂ A SUPRAFEŢEI DEFRIŞATE" este trecută o liniuţă.

Directorul general al Romsilva spune însă că în Parcul Național Domogled este respectată legea.

Nu există tăieri ilegale! Există tăieri legale, unde, urmare a controalelor, s-au mai găsit şi probleme tehnice în exploatarea masei lemnoase”, susține Ciprian Pahonţu.

Anual, drujba îşi ia partea! Părţi de pădure din munţii Godeanu sunt scoase la licitaţie de Direcţia Silvică Mehedinţi. Se taie pe toate văile afluenţilor Cernei, inclusiv lângă rezervaţia UNESCO Iauna - Craiovei.

Aici avem un drum forestier nou făcut, cu utilajul care e mai jos. Şi se vede tot dezastrul provocat. E o pantă foarte mare. La prima ploaie o să vină apa şi o să erodeze solul. Problema e că aici este Parc Naţional. Şi fiind Parc Naţional n-ar avea voie să aibă loc astfel de tăieri. Ele toate sunt transformate din păduri seculare în păduri de producţie”, spune Alex Telega, reprezentant Agent Green.

Peisajul, cu siguranţă, nu este plăcut! Dar în termen de doi ani, acea suprafaţă este reîmpădurită, regenerată”, mai spune Ciprian Pahonţu, director general Romsilva.

Legea acceptă măcelul. Frecvent, tăietorii doboară arbori marcaţi, pe care au voie să îi reteze, peste cei de care nu trebuie să se atingă. Îi zmulg din rădăcini şi dau vina pe vijelii. Pădurarii sunt obligați atunci să îi avizeze pentru tăiere.

„Sunt câţiva care sunt rupţi de vânt. Şi după aceea taie şi în jur şi extind acea tăiere până curăţă tot. Le trebuie un pretext ca să intre în pădure, unde nu s-a tăiat. Şi ăsta-i pretextul. Profită de faptul că nu-i o zonă foarte accesibilă. Şi taie, efectiv, ca-n afara Parcului Naţional. Ceea ce e inadmisibil”, adaugă Alex Telega, reprezentant Agent Green.

Privită de la baza drumului, pădurea pare doar puţin afectată. Lemnul se taie însă la kilometri întregi depărtare, sus, pe munte. Se taie păduri seculare şi zonele sălbatice ale parcului naţional Domogled!

- Sunteţi într-un parc naţional! Vă gândiţi că nu ar trebui, poate, să tăiaţi? Aveţi remuşcări de genul ăsta?

- Ce zice şeful de Ocol, ăla tăiem! Să intru în puşcărie mie nu-mi trebuie!

Locul este plin de muncitori veniţi din Ardeal şi Ţara Oaşului, care lucrează pentru firmele din Oltenia. Dorm în paturi etajate în barăci strâmte şi merg acasă o dată la trei-patru luni.

Ion Benzar a plecat din Maramureş şi trăieşte de pe urma lemnului pe care îl taie zilnic în munţii Domogledului.

Ăsta-i fag! Cam 110-120 de ani! E veche pădurea asta! Câştigul este... două milioane (lei vechi) Pe zi!”, spune Ion Benzar, muncitor forestier.

Ca să vadă tăierile din Domogled - Valea Cernei, românii trebuie să plătească taxa de acces în Parcul Naţional: 5 lei adulţii, 2 lei şi 50 de bani copiii sub 14 ani. Asta-i legea! Administatorul Parcului ne ceartă însă pentru că am filmat în zonă.

Mergând să filmaţi, n-aţi făcut bine! Pentru că trebuie să ştim şi noi, da? Filmarea şi fotografierea chiar se plăteşte. (Reporter: Am filmat când se taie copacii în pădure, când se cară, şi atât.) Nu se exploatează foarte mult lemn! Se exploatează atâta cât trebuie! Cât prevede legislaţia în vigoare!”, susține Ioan Gaşpar, Şeful Administraţiei Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei.

Tăierile agresive derulate în ultimii 11 ani între Retezat, Ţarcu, Vâlcan şi Godeanu au provocat dispariţia ultimului Peisaj Forestier Intact din zona de climă temperată a Europei. Ca să nu pierdem și mai mult, ecologiștii cer interzicerea tăierilor în perimetrul parcurilor naţionale şi impunerea unor restricţii temporare în ariile naturale.


Săptămâna aceasta, flăcările au făcut deja scrum 10 hectare de pin şi vegetaţie din cel mai mare parc naţional al României: Rezervaţia de la Domogled din Munţii Mehedinţi. După ce vor lichida incendiile, pompierii vor încerca să afle cum au izbucnit cele 12 focare.