Experiment Digi24: 33 de ore şi 45 de minute durează să traversezi România de la est la vest

Data publicării:
experiment digi24

Cătălin Bălan, reporter Digi24, a pornit din Constanța. De aici, până la ieşirea din ţară, în Nădlac, distanța a fost de aproximativ 850 de kilometri, pe care a parcurs-o cu un camion impresionant. El a traversat ţara de la est la vest împreună cu Gheorghe Vlase, care a estimat că vor finaliza călătoria a doua zi la prânz.

Ora pornirii: 21 iulie, ora 9 şi 40 de minute.

Gheorghe Vase nu este un şofer oarecare: este în top 300 cei mai bogaţi români şi are 270 de camioane în firma lui de transport. Se mândreşte cu cel mai puternic TIR din România: cei 730 de cai putere l-au costat 240.000 de euro. Averea lui s-a bazat la început şi pe contractele cu prima şosea de viteză construită după Revoluţie.

Cei 200 de kilometri ai autostrăzii București - Constanţa au fost construiţi în nu mai puţin de 30 de ani. Ceea ce înseamnă că în tot acest timp, autorităţile nu doar că au ţinut pe loc dezvoltarea României, ci au făcut paşi înapoi.

Cel mai prost şi zgomotos sector de drum din autostrada spre mare este chiar primul construit, şi anume Bucureşti - Fundulea. Turnat în anul 2003, doar din plăci de beton pe cei 26 de kilometri.

Legătura dintre A1 şi A2 este făcută de centura Capitalei, o şosea aflată în construcţie de ani de zile pe care sute de maşini aşteaptă în coloană în porţiunile unde există o singură bandă pe sens.

După 2 ore 40 de minute de la Constanţa până la intrare pe centura Bucureştiului, reporterul Digi24 a avut primul obstacol, primul şoc de pe centură. 40 de kilometri au fost făcuți într-o oră și jumăte, iar urmările se văd în afacerile transportatorilor. Automat, ai un consum mai ridicat. Afară, mergi constant, mergi pe pilot automat. La noi o să o ţinem din acceleraţie şi din frână până iese fum din ea, povestește Gheorghe Vlase.

Următoarea etapă: intrarea pe autostrada Bucureşti - Piteşti, prima autostradă construită în România.

În acest moment, în România sunt 648 de kilometri de autostradă, din care 130 au fost construiţi în regimul comunist. În ultimii ani am primit doar promisiuni: 1500 de kilometri i-a promis Guvernul Boc, iar guvernul Victor Ponta a promis 1800 de kilometri în următorii șapte ani.

Centura Piteștiului îi scoate însă pe cei doi participanți la experiment în cea mai dificilă porţiune din traseul lor: Dealul Negru şi Valea Oltului sunt două trasee cumplite pentru camionagii, iar traficul pe şoselele înguste devine haotic.

La Sibiu, urmările curselor contra-cronometru, în care şoferii sunt dispuşi să conducă riscant doar ca să ajungă la timp, se transformă în blocaje pe kilometri întregi.

După un drum plin de gropi şi serpentine, prima grijă a şoferilor este să nu iasă marfa prin prelata tirului şi o piardă pe drum.

Prima zi a călătoriei s-a încheiat la Miercurea Sibiului, după 555 de kilometri şi zece ore de condus.

A doua zi, plecarea este la 7 şi jumătate dimineaţa.

Vremea ploioasă din vestul ţării i-a făcut pe cei doi să reducă viteza pentru că cele 22 de tone de marfă riscau să arunce tirul de pe şosea.

De la Sebeş până la Deva, roţile camionului au mai atins ultimii kilometri de autostradă până la vama cu Ungaria.

Până la Arad, doar căruţele pe drumul european sau şoferii care vindeau motorină la marginea drumului completau peisajul drumurilor autohtone.

La Nădlac, apropierea de graniţă nu înseamnă pentru şoferii de tir şi capătul drumului, dimpotrivă, acum începe crunta aşteptare, unde de obicei stau câte patru, șase ore.

Când durează ore întregi, aşteptarea te poate pune pe gânduri. Aşa că e mai bine să fii pregătit. Excentricul milionar care l-a plimbat pe reporterul Digi24 de-a lungul ţării are două pasiuni: versurile Mihai Eminescu tipărite inclusiv pe tir şi, desigur, propriul camion.

„Partea bună a acestei călătorii obositoare este că am petrecut sutele de kilometri într-un adevărat palat pe 12 roţi, al cărui proprietar ne-a pus sub picioare prosoape albe pentru a nu murdări covoarele din dotare”, spune Cătălin Bălan.

Prieteniile se leagă uşor între şoferi. Fiecare are drumul lui, povestea lui. În schimb, orele de aşteptare sunt ale tuturor.

Din România se exportă aproape orice. Un TIR din vamă duce în Italia 180 de sicrie. Şi iată cum, aşteptarea din vama Nădlac devine după șapte ore aproape macabră.

Aşadar, reporterul Digi24 a ajuns în punctul final al călătoriei, la vama Nădlac, după 33 de ore şi 45 de minute. Pe o distanţă de 850 de kilometri, afară nu se consumă 300 de litri de motorină.

Urmăriți reportajul integral în materialul video de mai jos:


Care este explicația

De ce facem 33 de ore de la Constanţa la Nădlac? Când vom putea traversa România de la est la vest pe autostradă?

Dacă e să credem promisiunile guvernanţilor, atunci se va circula numai pe autostradă, de la Constaţa şi până la graniţa cu Ungaria, peste vreo patru ani. Mai repede se leagă Sibiul de Nădlac. Anul viitor, făgăduiesc şefii de la Drumuri.

Mai rămâne apoi problema celor aproape 120 de kilometri de autostradă care ar trebui să lege Sibiul de Piteşti, problemă pe care guvernanţii promit să o rezolve în următorii patru ani. Deocamdată, însă, drumul până la graniţa cu Ungaria este lung şi obositor pentru că lipseşte o astfel de autostradă care să traverseze ţara.

Şoseaua spre mare este cea mai lungă şosea de mare viteză a României. Are ceva mai mult de 200 de kilometri şi a fost construită în aproape 30 de ani. Mai avem apoi în jur de 100 de kilometri de şosea spre Piteşti. De aici şoferii merg pe aglomeratul drum de pe Valea Oltului.

De autostradă dau abia în apropiere de Sibiu, însă din cei 82 de kilometri spre Orăştie, doar pe 60 se poate circula. De la Orăştie până la Nădlac mai sunt în jur de 240 kilometri din care o sută sunt gata.

Ideea unei autostrăzi care să lege Portul Constanţa de graniţa cu Ungaria a apărut încă din vremea comunismului.

Şantierele din vestul ţării s-au deschis însă chiar la câţiva ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, prin 2011. De la Bruxelles vin de altfel şi banii pentru realizarea acestor şosele rapide.

(Harta autostrăzilor din Europa)

Argument

După 25 de ani, România e tot pe ultimul loc în Europa în clasamentul autostrăzilor.

Între 27 iulie şi 1 august, Digi24 HD le oferă telespectatorilor o analiză a fenomenului, în cadrul proiectului „România cu încetinitorul”. Într-o serie de anchete şi reportaje care vor fi difuzate la „Jurnalul de seară”, de luni până vineri, de la 20.00, şi în jurnalele de ştiri Digi24 HD, vom afla câţi bani s-au cheltuit pe autostrăzi inaugurate cu fast și care, de fapt, nu au nici în ziua de azi tot ce le trebuie.

Proiectul „România cu încetinitorul” se încheie vineri, 1 august, cu o ediţie specială a „Jurnalul de seară”. Pe parcursul emisiunii corespondenţii Digi24 HD vor transmite în direct de pe autostrada Transilvania, din Ungaria, de pe tronsonul Orăştie –Sibiu, de pe autostrada București-Piteşti sau din Spania, de la Madrid.

Iată cum au comentat invitații „Jurnalului de Seară” primul episod din proiectul Digi24 „România cu încetinitorul”:

„Când e de profitat, undele autostrăzi se fac foarte rapid”, recunoaște deputatul UNPR Eugen Nicolicea. Totuși, el explică întârzierea cu care se fac șosele de mare viteză în România prin faptul că s-a pornit foarte târziu construcția de autostrăzi. „Majoritatea autostrăzilor din Germania sunt făcute pe vremea lui Hitler și modernizate ulterior”, a spus Nicolicea. „România a intrat la spartul târgului (în comunitatea europeanp, când nu prea mai erau bani și am intrat în criză” apoi, a mai spus deputatul. „În afară de faptul că am pornit târziu, am adăugat și ingeniozitatea românească să întârziem lucrurile”, a menționat deputatul.

„E probabil cea mai vizibilă politică publică ce înregistrează un eșec”, este de părere deputatul PDL Costică Canacheu. „Dacă o să facem calcule ce s-a întâmplat cu banii care au mers în investiții complet aiurea, de la Fondul Proprietatea, o să vedem că banii s-au risipit în loc să fie investiți în autostrăzi”, a completat Canacheu referindu-se la perioada guvernării Văcăroiu. „Noi am împroprietărit, reîmproprietărit, au venit toți moștenitorii lumii, iar sumele cheltuite pentru exproprieri au făcut imposibilă construirea a sute de km de autostradă”, este o altă explicație a deputatului.

Discuția completă pe tema autostrăzilor, în materialul video de mai jos:


Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri