Sari la conținut
News Alert

Fraude cu fonduri europene: banii se duc la privilegiaţi, România rămâne cu paguba

La care se adaugă mai bine de 50 de milioane, contribuţia statului român pierdută din cauza neregulilor.

Legea din România dă exclusiv în sarcina Direcţiei Naţionale Anticorupţie investigarea fraudelor din fonduri europene.

Numai anul trecut, procurorii au descoperit că în ţara noastră au dispărut 15 milioane de euro, bani europeni.

Numărul fraudelor trimise în judecată a crescut de la an la an. În 2013, a fost făcut public şi cel mai mare prejudiciu - peste 53 de milioane de euro.

Iar în 2012 s-a constatat că au dispărut 10 milioane de euro în gaura neagră a fraudelor din fonduri europene.

Banii destinaţi agricultorilor sunt fraudaţi cel mai des, spun procurorii.

Paul Dumitriu, procuror-şef în cadrul DNA: „Sunt acele domenii care implică schemele unice de plată pentru păşuni sau pentru animale, dar şi modernizări de exploataţii agricole, construire de microînteprinderi, instalare fermieri, sisteme alimentare apă, dezvoltare infrastructură rurală”.

Anchetatorii au stabilit şabloanele folosite de suspecţi.

Paul Dumitriu, procuror-şef în cadrul DNA: „Sunt cazuri în care funcţionarii sunt implicaţi, fie vorbim de corupţie clasică a funcţionarilor - care primesc aceste documente - şi pentru a accepta date nereale, incomplete sau false existente în documente depuse pentru alocarea sumelor de bani, trec cu vederea/avizează”.

Un exemplu concret - în iunie 2014, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, instituţia care gestionează fondurile europene pentru agricultori, a fost reţinut pentru 24 de ore.

Gheorghe Benu, cercetat ulterior sub control judiciar, ar fi protejat afacerile ilegale ale subordonaților săi. În schimb, primea de sărbători coşuri generoase cu produse tradiţionale din Bucovina. Potrivit DNA, agricutorii favorizaţi primeau subvenţii europene de câte 130 de euro pentru fiecare hectar declarat, deşi nu aveau teren sau animale.

Suspecţii din acest dosar înscriau terenurile bisericilor şi ale mănăstirilor din judeţul Suceava pe numele lor şi primeau subvenţii şi pentru acestea.

Localitatea prahoveană Comarnic nu are reţea de canalizare. Lucrarea trebuia să se facă din bani europeni, iar execuţia ei urma să fie verificată de angajaţi ai administraţiei judeţene. Contractul pentru canalizare a fost câştigat, printr-o licitaţie fraudată, spun procurorii, de cumnatul premierului Victor Ponta. O parte din fondurile destinate materialelor de construcţii a ajuns, arată referatele DNA, în conturile personale ale lui Iulian Herţanu.

Sprijin ar fi primit nu numai pentru a câştiga licitaţia, dar şi pentru a primi mai mulţi bani. Sebastian Ghiţă este acuzat că ar fi făcut presiuni la nivelul Consiliului Judeţean Prahova pentru ca firma lui Iulian Herţanu să nu fie verificată în timpul execuţiei lucrărilor de la reţeaua de canalizare şi pentru suplimentarea bugetului.

Laura Ştefan, expert anticorupţie: „Aceste controale observă ce observăm cu toţii: că se construiesc drumuri care nu există, că se asfaltează drumuri care nu sunt asfaltate, că se fac lucrări de canalizare care nu funcţionează, dar sunt raportate toate ca fiind perfect realizate”.

Dosarul "Gala Bute" ilustrează, spun procurorii DNA, modul în care au fost forţate condiţiile de acordare a fondurilor europene de la cel mai înalt nivel al statului român. Din funcţia de ministru al Dezvoltării, Elena Udrea ar fi încercat să acopere o gaură de două milioane de euro din bugetul ministerului decontând costurile Galei Bute din fondurile europene. Frauda a fost însă oprită de un raport al DLAF, iar prejudiciul a rămas în dauna bugetului naţional.

Procurorii spun că le este greu să dea de urma banilor deturnaţi şi să analizeze toate actele folosite pentru a acoperi frauda. Unele sunt făcute grosolan, spun specialiştii. Astfel încât legislaţia neclară în domeniu nu poate fi o scuză.

Laura Ştefan, expert anticorupţie: „Cineva şi-a cumpărat dacă îmi aduc bine aminte un avion din banii de tronson de autostradă. Nu e foarte inventivă această chestiune şi nici foarte discretă. Aici nu e vorba de faptul că legislaţia română are trei virgule care nu sunt foarte clare”.

Nelu Iordache este acum judecat pentru că şi-ar fi luat avion personal şi ar fi plătit datoriile companiei sale de transport aerian din banii europeni destinaţi autostrăzii Arad-Nădlac.

Cei 7 milioane de euro despre care se vorbeşte erau destinaţi construirii autostrăzii care să lege România de vestul Europei. Este, spun procurorii, cel mai mare prejudiciu din bani europeni descoperit într-un singur dosar.

După ce au trimis în judecată câteva sute de dosare în ultimii ani, procurorii spun că, pentru a stopa furtul din banii Europei destinaţi dezvoltării României, ar avea nevoie şi de sprijinul autorităţilor de control.

Paul Dumitriu, procuror-şef în cadrul DNA: „Pe partea de prevenţie, DNA-ul nu are nicio atribuţie concretă, dar în activitatea noastră - dacă s-ar eficientiza activitatea de control în momentul în care se depun documentele pentru alocarea fondurilor europene - atât în momentul propriu-zis al acordării contractului şi ulterior pe parcursul derulării - probabil că numărul fraudelor ar scădea simţitor”.

Până atunci, Oficiul European Antifraudă a publicităţii în luna iunie un raport din care rezultă că ţara noastră este pe primul loc în clasamentul anchetelor privind deturnarea banilor Uniunii Europene.