ROMÂNIA CU ÎNCETINITORUL. Guvernul, zgârcit cu investițiile. Studiu de caz: Autostrada Orăștie-Sibiu 

Accident grav în București

Două românce primesc 100.000 de euro despăgubiri după ce sora lor a murit în Italia

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 24 aprilie

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

2014 a fost anul în care investițiile au trecut pe planul doi.

În vară, la prima rectificare de buget, Secretariatul General al Guvernului, care are în coordonare Compania de Drumuri, a pierdut peste o jumătate de miliard de lei. Banii se împuţinau şi mai mult câteva luni mai târziu. Cu peste un miliard de lei.

Motivul? Compania de Drumuri nu a reuşit să cheltuiască banii pe care îi avea în buget.

„În momentul în care cineva are un buget şi nu ştie să-l cheltuie ar trebui să fie destituit sau chiar condamnat penal”, spune Mircea Coșea, profesor de economie.

Nu s-au găsit bani pentru investiţii nici la a treia rectificare bugetară, de săptămâna trecută. Executivul a direcţionat mai mulţi bani pentru plata datoriilor către bugetari şi spre autorităţile locale. Niciun leu pentru investiţii.

Aşa că nu ar trebui să ne mire că doar 22 de kilometri de şosea rapidă au fost gata anul acesta, între Cunţa şi Sălişte din judeţul Sibiu. Porţiunea face parte dintr-un tronson de 80 de kilometri, la care s-a lucrat patru ani, cu o factură de 576 milioane de euro.

„Am făcut o vizită pe tot traseul cu prim-ministrul. I-am explicat și dânsului întreaga situaţie, că autostrada poate fi deschisă”, declarat ministrul Transporturilor, Ioan Rus, la 14 noiembrie.

S-a aruncat cu bani pe fereastră şi când a fost vorba de construcţia efectivă a şoselelor. Pe singura bucată de autostradă deschisă anul acesta au apărut deja problemele. Se vede clar ca asfaltul a fost crăpat. Muncitorii au încercat să repare pe o porțiune de 20 de metri, însă nu se știe cat de rezistentă va fi această reparație.

Șefii de la Drumuri au dat asigurări că fisurile sunt unele superficiale, însă nu au explicat de ce s-a crăpat o autostradă proaspăt inaugurată. Specialiştii enumeră posibile cauze...

„Mixtura nu a avut temperatura potrivită la turnare, (...) a aşteptat mai mult până să o întindă...”, explică Elena Diac, inginer.

„Aici va fi un utliaj. 24 din 24. În caz că se întâmplă ceva să intervină”, asigura ministrul Ioan Rus la 14 noiembrie.

Iar aceasta nu este singura problemă a acestei autostrăzi. Terenul încă ameninţă că o ia la vale, pentru că soluţia propusă de constructor nu a fost acceptată de şefii de la Drumuri. Inițial, aici a început construcția unui tunel, dar soluția a fost abandonată, pentru că era prea scumpă. Terenul se surpă în continuare, de fiecare dată când plouă, și, cel mai probabil lucrările vor fi oprite pe perioada iernii, arată reporterul Digi24.

Deocamdată încă se lucrează:

 - La ce lucrați acum?

- La ce lucrăm?

- Da.

- Băgăm un drenaj.

- La alunecări, acolo?

- Da, da.

Și lucrările, dar şi studiul de fezabilitate au fost prost făcute, cred specialiştii.

„S-au realizat în mare parte fără studii geotehnice, fără analize de laborator, practic numai cu informații venite din cărțile de specialitate, fără încercări in situ”, explică Nicolae Boțu, profesor la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași.

Aproape 170 de milioane de euro au intrat în cei 22 de kilometri dintre Cunţa şi Sălişte deschişi oricum cu o întârziere de un an şi jumătate. Mare parte din bani au venit de la Bruxelles. De altfel, mai toate şantierele deschise în prezent, în România, sunt cu bani europeni. Anul acesta, bugetul de stat este prea sărac pentru a susţine dezvoltarea infrastructurii.

La anul va fi mai bine, promite guvernul. Cu 7 miliarde de lei în plus la cofinanțarea fondurilor europene din infrastructură, a precizat, luni, premierul Victor Ponta.

Din păcate, însă, România nu a știut să joace cartea europeană. În perioada 2007-2014 a avut la dispoziţie peste două miliarde de euro ca să repare drumuri şi să construiască autostrăzi. Până în 2012 au intrat puţini bani europeni în ţară. În ultimii doi ani gradul de absorbţie s-a accelerat. Iar şefii de la Transporturi sunt optimişti, şi speră ca măcar pentru infrastructura rutieră să cheluiască anul viitor toţi banii disponibili.

Absorbţia banilor europeni pe drumuri şi autostrăzi

2012 18,87%

2013 41,29%

2014 68,73%

2015* 97,85%

(*estimare, sursa: Ministerul Transporturilor)

ROMÂNIA CU ÎNCETINITORUL. La Digi24 analizăm în această săptămână ce s-a întâmplat în 2014 cu banii prevăzuţi pentru dezvoltarea infrastructurii în transport, cum s-au blocat investiţii şi au îngheţat proiecte. Nu în ultimul rând vom vorbi despre cât de mari sunt pierderile suferite de România din cauza lipsei unor drumuri civilizate.

Cum comentaţi modul în care autorităţile alocă bani pentru investiţiile în infrastructură?

Vă aşteptăm mesajele şi comentariile pe site-ul nostru, la secţiunea DigiVOX. Vrem să ştim, de asemenea, părerile românilor din alte colţuri ale lumii, de la care dorim să aflăm şi cât de importantă este dezvoltarea infrastructurii pentru autorităţile altor state. Pentru românii din diaspora am deschis deja o secţiune pe site-ul nostru - Consulatele DIGI - unde vă invitam să ne trimiteţi toate opiniile dumneavoastră.