România cu încetinitorul | Pene de curent mai multe, tarife mai mari
Tarifele de distribuţie reprezintă aproximativ 40% din factura finală. Totodată, sunt şi principala sursă de profit pentru firmele de distribuţie. Acestea solicită statului majorări ale tarifului de distribuţie în contul investiţiilor pe care promit că le fac în reţeaua de joasă tensiune.
De la 1 ianuarie aceste tarife vor fi tăiate, în premieră, de Autoritatea din domeniul Energiei. Scăderea este însă infimă faţă de scumpirile suportate de consumatori din anul 2005 încoace.
În ultimii zece ani, în toate cele opt zone de distribuție care au fost privatizate, statul a acordat creșteri de tarife. Toate aceste majorări au fost suportate de consumatorii finali.
Cea mai mare dintre creşterile de care au beneficiat companiile a fost de 86% în regiunea Dobrogea (de la 78,4 lei pe MWh la 146 lei pe Mwh).
În Banat, unde tot italienii de la Enel sunt distribuitori, cresterea a fost de 83% (de la 79,5 lei pe MWh la 146 lei).
Pentru zona Olteniei, unde distribuitori sunt cehii de la CEZ, creșterea este de aproape 70 de procente (n.nr de la 86,3 lei pe MWh la 146 lei pe Mwh).
Cele mai mari creșteri au fost între anii 2005 și 2006. Tarifele au crescut de la 73 la peste 102 lei pe megawatt oră pentru regiunea Transilvania şi de la 95 la aproape 120 de lei pentru București-Ilfov.
Alte creșteri importante au fost exact în anii în care investitorii au preluat zonele de distribuție. Spre exemplu, germanii de la E.ON au beneficiat de o creștere de 8 procente pentru regiunea Moldova (de la 104,2 lei pe MWh la 113,4 lei), în timp ce italienii, atunci când au preluat Muntenia Sud, au avut o creștere de 11 procente (de la 118,6 lei pe MWh la 133,4 lei).
Daniela Lulache, director general Nuclearelectrica: „Preţul la consumatorul final are în componenţa sa o cotă foarte mare din tarifele de distribuţie şi de transport. Scopul ANRE este ca aceste companii să funcţioneze bine, să facă profit, dar ca profitul lor să nu fie exagerat pentru că scopul final este asigurarea unui preţ sustenabil şi competitiv la consumatorul final.”
Deşi statul justifică tarifele majorate prin nevoia de investiții și, implicit, prin reducerea numărului şi duratei penelor de curent, acest lucru nu a fost respectat de companii.
Spre exemplu, în 2012, fiecare român a stat în medie 10 ore şi 30 de minute fără curent electric, potrivit ANRE. Numărul penelor de curent a fost cu peste 15% mai mare decât în 2011. Cu toate acestea, tarifele aprobate de autorităţi au crescut în 2012 faţă de anul precedent, deși serviciile au fost, evident, mai proaste.
Creșteri au fost în toate zonele de distribuţie, cu excepţia Olteniei, unde tariful era deja mai mare.
Deşi decizia statului trebuia justificată prin reducerea întreruperilor şi investiţii mai mari în reţea, ANRE nu a luat în calcul aceste criterii.
Autorităţile vor lua măsuri abia acum.
Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE: „Am văzut că unii operatori nu au realizat aceste investiţii. În mod normal, toţi banii se vor duce anul viitor înapoi la consumatori prin reducerea tarifelor.”
Chiar şi aşa, reprezentanţii companiilor spun că reducerea tarifelor cu 12%, în medie, este o nedreptate pentru companii deoarece a fost schimbată metoda de calcul. Acum tarifele pot creşte cu cel mult 10% şi pot scădea oricât de mult, spun distribuitorii.
Silvia Vlăsceanu, director executiv Asociaţia Companiilor de Utilităţi: „Laşi posibilitatea să le scazi până la 20-30% cât doreşte autoritatea.”
Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE: „Metodologia prevedea că variaţiile nu pot fi mai mari de 7%. Nu acelaşi lucru poate fi luat în vedere atunci când e vorba de operatorul de distribuţie, care a luat mai mulţi bani decât s-a cuvenit, şi lui să îi iau doar 7%?”
Pentru prima dată în ultimii 10 ani, Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei reduce atât de mult tariful de distribuție permis companiilor private. Cu alte cuvinte, ANRE taie principala sursă de profit a firmelor care dețin monopolul pe cele opt zone de distribuție din țară.
De la 1 ianuarie, tarifele de distribuție vor fi mai mici, în medie cu 12%, a decis ANRE. Totul va duce la o scădere a facturii finale cu cel puţin 5 procente.
Cel mai mult vor scădea tarifele italienilor de la Enel Muntenia, firma care alimentează Bucureştiul. Tariful de joasă tensiune scade aici cu 15,7%, faţă de o scădere de 7%, cu cât ar fi fost de acord compania.
Enel Distribuţie Banat va trebui să accepte o reducere de 15%, faţă de 7%, cât au propus italienii. Şi tot ei vor trebui să taie 12,75% pe cea de-a treia zonă de distribuţie din România, în condiţiile în care Enel Distribuţie Dobrogea solicitase o reducere de doar 7%.
Nemţii de la E.ON Distribuţie România vor trebui să reducă cu 10,1% tariful de distribuţie, de patru ori mai mult decât cele 2,5% cu care ar fi fost de acord. Iar cehii de la CEZ, care alimentează Oltenia, vor trebui să accepte o reducere de 13,6% a tarifului, în condiţiile în care ar fi vrut o scădere de doar 2,8%.
Electrica Muntenia Nord, una dintre cele trei companii de distribuţie privatizate prin bursă, dar la care statul continuă să fie cel mai mare acţionar, va trebui să scadă tarifele cu 14,3%.
Electrica Distribuţie Transilvania Sud va fi obligată să accepte o reducere a tarifului cu 11,4%, iar Electrica Transilvania Nord va tăia 7,6% din tarif.
Cum au crescut tarifele în 2012 faţă de 2011
Enel Banat
2011 129,6 lei/MWh
2012 139 lei
Enel Dobrogea
2011 123,7 lei/MWh
2012 139 lei
Enel Muntenia Sud
2011 115,8 lei/MWh
2012 139,3 lei
CEZ Oltenia
2011 139 lei/MWh
2012 139
E.ON Moldova
2011 133,1 lei/MWh
2012 139 lei
Electrica Transilvania Nord
2011 88,6 lei/MWh
2012 101,4 lei
Electrica Transilvania Sud
2011 114,7 lei/MWh
2012 123,2 lei
Electrica Muntenia Nord
2011 136,2 lei/MWh
2012 139 lei
Sursa: ANRE
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
