Sari la conținut

România cu încetinitorul | Soluțiile pentru scăderea tarifelor la energie

Mai multe instituţii ale statului şi companii private doresc schimbarea legislaţiei pentru o mai mare concurenţă în fiecare dintre zonele de distribuţie. Acest lucru ar limita creşterile de tarife şi penele de curent, spun specialiştii.

Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE: „Ne gândim la o reevaluare a acestei activităţi de monopol natural. Să fie implicaţi mai mulţi operatori în cadrul unei anumite zone. Concesiunea să nu se întindă la 49 de ani plus jumătate din această perioadă cum este acum. Practic ar trebui aduse nişte modificări ale cadrului general. Cred că cea mai bună soluţie ar fi o reîmpărţire a zonelor (...) În Bucureşti sunt 6 sectoare, ar putea fi date la 6 operatori, nu să fie 6 operatori într-un sector pentru că s-ar produce dezordine.

Bogdan Chiriţoiu, preşedinte Consiliul Concurenţei: „Evoluează tehnologia, dacă putem veni cu lucruri inovative, poate putem scurta durata contractelor să nu fie atât de mare, poate putem să punem presiune pe distribuitori să îşi reducă costurile, deci sunt lucruri care s-ar putea face.”

Corneliu Bodea, reprezentantul unei companii de servicii energetice: „Să se analizeze care este eficienţa cu care Electrica, Enel, CEZ utilizează reţeaua şi o dată la 3 ani să spună: dacă nu te încadrezi aici, fac altă licitaţie şi o concesionez către altul.”

Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei: „La 10 ani, la 15 ani, haideţi să facem o licitaţie şi să alocăm licenţe de distribuţie pe reţelele care sunt ale statului şi să concureze pentru Transilvania - Electrica, şi Enel, şi RCS & RDS (...) şi cine mai vrea să vină cu un plan investiţional şi să obţină licenţa de operare pe o perioadă de timp. Vă pot spune că se discută la nivel european un astfel de model.”

Soluţia ar fi scurtarea perioadelor în care s-au acordat aceste licenţe şi împărţirea regiunilor de distribuţie în zone mai mici care să permită intrarea pe piaţă a mai multor companii.

Valentin Popoviciu, director de dezvoltare RCS & RDS: „O nouă reţea practic va aduce competiţie pe piaţă. Competiţia în sine, din experienţa noastră pe pieţele de utilităţi va veni cu preţuri mai mici pentru consumatori, utilizatori casnici dar şim firme din municipiu, avantaje tehnologice. Va aduce o calitate mai bună. Noi vrem să construim de la zero o reţea nouă, subterană de energie electrică, de distribuţie a energiei electrice. Din calculele noastre de cost putem ajunge la o reducere undeva la 20%, având în vedere că ne adresăm pe componenta de distribuţie care este o componentă importantă în formarea preţului final.”

În acest moment funcţionează ordinul 73 al ANRE, emis în august 2014, prin care orice companie care vrea să îşi facă propria reţea de distribuţie trebuie să ceară acordul firmei care deja distribuie energie în zonă, numită distribuitor concesionar.

Cu alte cuvinte, investitorul trebuie să ceară voie companiei concurente să intre pe această piaţă. Statul dă aşadar dreptul unei firme private să îşi blocheze competitorul.

Aceste zone de distribuţie au fost privatizate începând cu anul 2005 când italienii de la Enel plăteau 112 milioane de euro pentru regiunile Dobrogea şi Banat.

În 2005, germanii de la E.ON cumpărau pachetul majoritar al fostei filiale electrica Moldova cu 100 de milioane de euro.

Cez, compania de stat din Cehia, a plătit 151 milioane de euro pentru a prelua 1,4 milioane de consumatori din Oltenia.

Cel mai mult a costat reţeaua cea mai profitabilă, prin numărul mare de contracte. Pentru Bucureşti-Ilfov, tot Enel a plătit cash aproape 400 de milioane de euro, iar dublul sumei urma să fie investit.

Specialiştii spun că statul nu a ştiut cum să negocieze creşterea preţurilor de vânzare a reţelelor de distribuţie. A crescut în schimb preţul energiei electrice. În ultimii 10 ani, adică perioada care a trecut de la momentul privatizării primei filiale de distribuţie a energiei electrice, factura s-a majorat cu peste 70%

Deşi urmau să facă investiţii în reţele, acestea au rămas la stadiul de promisiune.

Cristian Secoşan, director general Romelectro: „Există capacităţi mari de distribuţie în locuri în care nu mai avem consum şi capacitate mică unde consumul a crescut foarte mult, în speţă pe zona rezidenţială.”

Silvia Vlăsceanu, director executiv Asociaţia Companiilor de Utilităţi: „ Suntem printre puţinele ţări unde mai avem zone neelectrificate.”

Reparaţia decisă de autorităţi nu rezolvă însă problema lipsei de concurenţă. O competiţie în acest domeniu i-ar lăsa pe consumatori să aleagă compania, serviciile şi tariful mai bune.

Pentru prima dată în ultimii 10 ani, Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei reduce atât de mult tariful de distribuție permis companiilor private. Cu alte cuvinte, ANRE taie principala sursă de profit a firmelor care dețin monopolul pe cele opt zone de distribuție din țară.

De la 1 ianuarie, tarifele de distribuție vor fi mai mici, în medie cu 12%, a decis ANRE. Totul va duce la o scădere a facturii finale cu cel puţin 5 procente.

Cel mai mult vor scădea tarifele italienilor de la Enel Muntenia, firma care alimentează Bucureştiul. Tariful de joasă tensiune scade aici cu 15,7%, faţă de o scădere de 7%, cu cât ar fi fost de acord compania.

Enel Distribuţie Banat va trebui să accepte o reducere de 15%, faţă de 7%, cât au propus italienii. Şi tot ei vor trebui să taie 12,75% pe cea de-a treia zonă de distribuţie din România, în condiţiile în care Enel Distribuţie Dobrogea solicitase o reducere de doar 7%.

Nemţii de la E.ON Distribuţie România vor trebui să reducă cu 10,1% tariful de distribuţie, de patru ori mai mult decât cele 2,5% cu care ar fi fost de acord. Iar cehii de la CEZ, care alimentează Oltenia, vor trebui să accepte o reducere de 13,6% a tarifului, în condiţiile în care ar fi vrut o scădere de doar 2,8%.

Electrica Muntenia Nord, una dintre cele trei companii de distribuţie privatizate prin bursă, dar la care statul continuă să fie cel mai mare acţionar, va trebui să scadă tarifele cu 14,3%.

Electrica Distribuţie Transilvania Sud va fi obligată să accepte o reducere a tarifului cu 11,4%, iar Electrica Transilvania Nord va tăia 7,6% din tarif.