România cu încetinitorul | Statul blochează accesul la energie ieftină

Data publicării:
bec

Deşi competiţia între companiile de distribuţie ar putea duce la ieftinirea facturilor cu 20% şi la reducerea penelor de curent, investiţia într-o reţea nouă nu a primit până acum avizul autorităţilor.

La sfârşitul lunii aprilie, Primăria Oradea anunţa parteneriatul cu firma RCS & RDS pentru construirea unei reţele de distribuţie a curentului electric în oraş. Investiţia ar fi adus economii serioase inclusiv în bugetul local sau firmelor din regiune.

Ilie Bolojan, primarul Oradei: „Vom realiza economii foarte importante la bugetul local de cel puţin 1,1 milioane de euro anual.”

Eduard Florea, managerul public al Oradei: „Această asociere ar fi permis atât municipalității orădene cât și celor care ar fi fost racordați la acestă rețea o scădere și a tarifului de distribuție. Se puteau reduce cu încă 10-15% tarifele per ansamblu.”

Reţeaua de distribuţie a companiei RCS & RDS din Oradea ar putea fi o premieră la nivel naţional. În plus, ar fi şi cea mai nouă reţea din România, ţinând cont de faptul că investitori privaţi precum Enel, CEZ, E.ON sau Electrica au preluat de la stat o reţea învechită, pe care nu s-au grăbit să o schimbe în totalitate.

Intenţia primăriei Oradea de a construi o reţea de distribuţie în colaboare cu RCS & RDS s-a concretizat printr-o hotărâre de Consiliu Local, la finalul lunii aprilie. Reprezentanţii Guvernului în teritoriu au blocat însă decizia, motivând că aşteaptă răspunsul ANRE.

Claudia Timofte, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Bihor: „Ca urmare, a transmis Consiliului Local al municipiului Oradea o adresă prin care a solicitat revocarea actului administrativ.”

Suspendarea acestei investiţii îi nemulţumeşte pe orădeni.

- Atât timp cât nu există concurenţă, probabil că lasă de dorit şi calitatea şi preţurile, evident. Probabil că în România există anumite interese să fie protejat monopolul, dar sperăm că totul se va reglementa şi la noi.

- E urâtă chestia asta cu curentul şi cu Electrica şi că nu se promovează concurenţa, pentru că atunci nu ar mai preţurile atât de mari.

În replică, ANRE invocă legislaţia europeană pentru a opri construirea unei reţele noi.

„Atribuţiile operatorilor de distribuţie sunt prevăzute la art. 25 din Directivă, cu referire explicită la zona de activitate a acestora (...) Într-o anumită zonă, pentru o perioadă limitată de timp, statul desemnează un singur operator de distribuţie. Prevederile Directivei sunt transpuse în cadrul legislativ din România prin legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012”, se arată în răspunsul ANRE.

Nimic mai fals, spun jurnaliştii profit.ro. Ei au întrebat Autoritatea de ce ar fi ilegal ca doi operatori de distribuţie să fie prezenţi în aceeaşi zonă.

Adrian Moşoianu, jurnalist: „Autoritatea încearcă să acrediteze ideea că legislaţia europeană ar impune existenţa unui singur operator de distribuţie într-o anumită zonă. Însă, la o lectură mai atentă a Directivei europene invocată de ANRE se constată că nu scrie nicăieri aşa ceva. Mai mult, într-un articol din Directivă se spune limpede că statul poate desemna unul sau mai mulţi distribuitori de energie, în funcţie de considerente de natură economică şi de echilibru.”

Şi nu este singura contradicţie

Nicolae Havrileţ, preşedintele ANRE: „Vorbim aici de un monopol natural.”

Adrian Moşoianu, jurnalist: „Ideea de monopol natural al activităţii de distribuţie de energie nu apare nicăieri în legislaţia europeană.”

Valentin Popoviciu, director de dezvoltare RCS &RDS: „Considerăm că solicitările ANRE de a prezenta acordurile operatorilor existenţi în momentul de faţă în acele zone nu sunt chestiuni legale, din contră, se bazează pe nişte ordine ale ANRE care au prevăzut nişte exclusivităţi care nu sunt prinse nici în lege, nici în celelalte acte.”

În plus, blocarea concurenţei lasă consumatorii la mâna înţelegerilor dintre firmele care livrează echipamentele pentru investiţii şi companiile de distribuţie, care decontează toate aceste costuri pe cheltuiala consumatorului.

Bogdan Chiriţoiu, preşedinte Consiliul Concurenţei: „Ar exista înţelegeri între firmele care participă la licitaţiile pentru vânzarea de echipamente electrice pentru marile firme de distribuţie de electricitate din ţară. Ei vin şi arată iată cât m-a costat pe mine să cumpăr echipamentul ăsta, şi ăsta, şi ăsta şi atunci, tu, stat, lasă-mă să cresc tariful ca să acopăr aceste costuri. De multe ori distribuitorul îţi spune domnule tu dacă vrei să îţi faci un branşament, atunci tu trebuie să lucrezi cu firma asta. Şi atunci plăteşti cât îţi cere firma aia. De multe ori îţi bagă pe gât distribuitorul o anumită firmă şi atunci preţurile sunt foarte mari.”

Acum, autorităţile încearcă să îndrepte greşelile ultimilor ani şi taie din profiturile companiilor prin reducerea tarifelor de distribuţie. Reprezentanţii marilor firme din domeniu spun însă că asta va duce la creşterea penelor de curent şi la investiţii mai mici.

Silvia Vlăsceanu, director executiv Asociaţia Companiilor de Utilităţi: „Eu nu cred sau nu ştiu dacă vor simţi clienţii cu adevărat, populaţia care este un consumator important, dacă va simţi atât de tare în factură că a scăzut tariful de distribuţie, dar nici nu-mi doresc să vadă că s-ar putea să îi fie afectată calitatea serviciului de distribuţie.”

Pentru prima dată în ultimii 10 ani, Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei reduce atât de mult tariful de distribuție permis companiilor private. Cu alte cuvinte, ANRE taie principala sursă de profit a firmelor care dețin monopolul pe cele opt zone de distribuție din țară.

De la 1 ianuarie, tarifele de distribuție vor fi mai mici, în medie cu 12%, a decis ANRE. Totul va duce la o scădere a facturii finale cu cel puţin 5 procente.

Cel mai mult vor scădea tarifele italienilor de la Enel Muntenia, firma care alimentează Bucureştiul. Tariful de joasă tensiune scade aici cu 15,7%, faţă de o scădere de 7%, cu cât ar fi fost de acord compania.

Enel Distribuţie Banat va trebui să accepte o reducere de 15%, faţă de 7%, cât au propus italienii. Şi tot ei vor trebui să taie 12,75% pe cea de-a treia zonă de distribuţie din România, în condiţiile în care Enel Distribuţie Dobrogea solicitase o reducere de doar 7%.

Nemţii de la E.ON Distribuţie România vor trebui să reducă cu 10,1% tariful de distribuţie, de patru ori mai mult decât cele 2,5% cu care ar fi fost de acord. Iar cehii de la CEZ, care alimentează Oltenia, vor trebui să accepte o reducere de 13,6% a tarifului, în condiţiile în care ar fi vrut o scădere de doar 2,8%.

Electrica Muntenia Nord, una dintre cele trei companii de distribuţie privatizate prin bursă, dar la care statul continuă să fie cel mai mare acţionar, va trebui să scadă tarifele cu 14,3%.

Electrica Distribuţie Transilvania Sud va fi obligată să accepte o reducere a tarifului cu 11,4%, iar Electrica Transilvania Nord va tăia 7,6% din tarif.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri