Sari la conținut

ROMÂNIA CU ÎNCETINITORUL. Țara cu autostrăzi construite în ritm de melc. A2 - începută în 1987, încheiată în 2012

În anul 1967, pe 4 februarie, a început construcţia primei autostrăzi din România: Bucureşti-Piteşti. Nicolae Ceauşescu şi-a dorit un drum scurt care să lege cele două oraşe importante, fără să traverseze nicio altă localitate şi fără aliniamente lungi care să dea somnolenţă la volan. Pentru realizarea şoselei s-au folosit 445.000 de tone de asfalt, iar lucrările au durat şase ani. A trecut de-atunci aproape o jumătate de secol, iar numărul de kilometri de şosea rapidă a ajuns cu greu la 648. Mare parte au fost construiţi, ce-i drept, după 1990.

Bătrâna doamnă a infrastructurii româneşti poate fi cu greu considerată o autostradă. Gardul de sârmă care ar trebui să împiedice animalele să ajungă pe carosabil este distrus în proporţie de 95%, iar parapeţii de metal care separă sensurile de mers sunt şi ei avariaţi.

„Pe A1 trebuie schimbat covorul asfaltic, schimbarea parapeților metalici care au o vechime de 12 ani”, spune Cristian Andrei, director pentru întreţinerea autostrăzii.

Şi asta în condiţiile în care această şosea înghite în fiecare an milioane de euro pentru întreţinere şi reparaţii. În 2012, factura s-a apropiat de 4 milioane de euro. Anul trecut a coborât la 700.000 de euro.

Autostrada spre mare este un alt proiect început pe vremea lui Nicolae Ceauşescu. În 1987, dictatorul tăia panglica pentru 18 kilometri de şosea rapidă, între Feteşti şi Cernavodă.

Până la o nouă inaugurare au mai trecut 17 ani. Miron Mitrea a fost ministrul în mandatul căruia au fost gata cei mai mulţi kilometri din şoseaua spre mare, 97. Ultimul kilometru din această autostradă a fost deschis traficului în 2012, la 29 de ani de la începerea lucrărilor.

La cât costă în fiecare an întreţinerea acestei şosele, ai putea crede că toate lucrurile sunt puse la punct.

Totuși, animalele de pe câmp pot ajunge uşor pe carosabil. Şi asta pentru că plasa de protecţie care le-ar putea împiedica să facă acest lucru este în unele locuri deteriorată, iar în altele lipseşte cu desăvârşire. Pe 30 de kilometri de şosea nu există niciun fel de gard de protecţie. A căzut pradă hoţilor, deşi compania de drumuri plăteşte bani grei pentru paza şoselei.

Peste 400.000 de euro au fost cheltuiţi în acest scop numai în primele 5 luni ale acestui an. Dar pericolul pândeşte la tot pasul. Dovada? Câţiva kilometri mai încolo, un câine a intrat nestingherit pe şosea.

Nu sunt singurele probleme. Pe primii 27 de kilometri, dintre Bucureşti şi Fundulea, construiţi din plăci de beton, se formează adevărate cratere. Desigur, astuparea lor costa.

Din păcate, execuţia la Bucureşti - Fundulea nu a fost corespunzătoare. Nu s-au respectat standardele”, spune Mihai Rohan, preşedintele CIROM.

Ca să rezolve problema, şefii de la Drumuri vor să îndepărteze opt centimetri din actuala şosea şi să toarne apoi două straturi de asfalt. La fel ca şi la autostrada spre Piteşti, astfel de lucrări ample de reparaţii vor fi făcute nu de către stat, ci de o companie privată, care va lua în întreţinere aceste şosele şi care va putea introduce şi taxe.

Şi autostrada spre Ploieşti este candidată la taxare, atunci când va fi gata. Deocamdată însă doar 56 din cei 62 de kilometri au fost inauguraţi. Lucrările au început în urmă cu șapte ani.

Au rămas până în ziua de azi fără parcări, spaţii de servicii, benzinării sau telefoane SOS.

Culmea este că din această autostradă lipseşte fix bucata de 6 kilometri care ar trebui să o aducă în Bucureşti şi fără de care şoseaua este ocolită de şoferi. Şi nici nu va ajunge prea curând în Capitală, mai ales că fostul ministru al Transporturilor, Dan Şova, a reziliat contractul cu italienii de la Pizzarotti.

„Au cerut o sumă mult mai mare, de altfel ne-au şi dat în judecată, Pizzarotti a dat în judecată CNADNR pentru o sumă consistentă, de 80 milioane lei, daca nu mă înşel, e un proces pe rol în acest moment”, spunea el.

Ce a mai rămas de construit din autostradă va fi scos din nou la licitaţie. Ceea ce înseamnă, practic, alt timp pierdut.

Fiecare kilometru din şoseaua Bucureşti- Ploieşti a costat 7 milioane de euro dincauza celor 10 acte adiţionale care au tot urcat preţul autostrăzii.

Iar acesta nu este cel mai scump proiect de infrastructură. În iunie 2004, Adrian Năstase bătea primul ţăruş de pe şantierul Autostrăzii Transilvania. Cinci ani mai târziu, Emil Boc tăia panglica pe primii 42 de km. Tot el, un an mai târziu mai inaugura 10 kilometri. În total, 52 de kilometri de drum rapid între Turda şi Gilău. Cu atât s-a ales România în urma celui mai păgubos contract din istorie pentru care s-au plătit aproape 1,4 miliarde de euro americanilor de la Bechtel. Au plecat din România anul trecut şi au lăsat neterminate lucrările la 64 de kilometri dintre Suplacu de Barcău şi Borş.

Probleme are și autostrada spre Timişoara, care la un an de la inaugurare era plină de gropi.

Nu știu cine a lucrat acolo, dar tocmai asta spun, dacă putem să îmbunătățim legea achizițiilor publice să fim siguri că lucrează. Dacă nu reușim să facem o selecție, ci doar cine dă prețul cel mai mic... de obicei cine dă prețul cel mai mic lucrează și cel mai prost”, spune premierul Victor Ponta.

De la Timişoara la Sibiu drumul se face când pe autostradă, când pe drumurile naţionale. De exemplu, spre Lugoj, şoferii pot circula pe autostradă doar 10 kilometri. Se dau jos după nici 5 minute. Este singurul tronson de şosea rapidă gata înainte de termen. Pe următorii 26 de kilometri de şosea, abia au început lucrările.

Avem din nou autostradă abia în apropiere de comuna Coşteiu. Înainte să urce pe şoseaua Lugoj - Deva, şoferii se lovesc de o altă problemă. Drumul care duce la nodul rutier este plin de gropi, bucăţi întregi de asfalt lipsesc, iar şoferii se plâng că îşi strică maşinile.

oi nu este distrus de noi. E distrus de autovehiculele care au lucrat la autostradă."

Ca situaţia să fie de-a dreptul hilară, prima porţiune din autostradă este închisă circulaţiei.

Din 27 de kilometri, doar 17 pot fi folosiţi. La capătul lor, pe pe şoferi îi aşteaptă din nou drumul naţional. Pe următorii 72 de kilometri ai şoselei spre Deva, drumarii abia au început lucrările.Deocamdată, mai mult se stă.

Câţiva zeci de kilometri mai încolo, un cimitir ţine şi el şantierul pe loc.

Se ştie din 90, de când sunt îngropaţi. Acum am înţeles că se face pasaj peste cimitir. Probabil s-a făcut din birou studiul de fezabilitate”, spune Marian Popescu, viceprimarul comunei Brănişca.

De la Deva, şoferii pot rămâne pe autostradă o bucată bună de drum. Trec de Orăştie şi merg spre Sibiu, unde se mai poate circula cu 130 de kilometri la oră până la Cunţa. Adică fix 76 de kilometri. Mai departe... alt şantier.

O alunecare de teren a dat peste cap atât termenul de finalizare, cât şi costul autostrăzii, care a crescut cu 5 milioane de euro.

Din autostrada spre Sibiu gata sunt şi ultimii 16 kilometri care au fost deschişi circulaţiei la finalul anului trecut, cu jumătate de an întârziere. Ce-i drept, aici avem şi primul tunel de pe autostradă, a cărui finalizare a fost sărbătorită cu mici, cârnaţi şi muzică populară.

Un rezumat în cifre a ceea ce Români a reuşit în jumătate de secol în materie de autostrăzi ar suna aşa: 648 de kilometri inauguraţi, 212 în construcţie - din care 44 ar trebui să fie gata până la finalul anului - şi 136 în licitaţie.