Sari la conținut
News Alert

România nu știe să profite de mâna întinsă de UE

Ţările baltice sunt campioane în cheltuirea banilor europeni. Lituania, spre exemplu, are cea mai mare rată de absorbţie. A încasat 88% din cele șase miliarde de euro puse la dispoziţie. Pe de altă parte, Polonia are cea mai mare sumă absorbită: peste 52 de miliarde de euro au intrat în economia acestei ţări

Exemplul Lituaniei este interesant şi din alt punct de vedere. Valoarea proiectelor depuse nu a depășit deloc bugetul alocat acestei ţări, semn că beneficiarii nu au scris proiecte fanteziste. Acelaşi lucru l-a făcut şi Polonia, care a reuşit să construiască 600 de kilometri de autostradă şi să modernizeze căile ferate cu miliardele de euro primite.

„Dacă în România ne confruntam cu blocajul unui program operaţional, automat se sistau toate plăţile pe proiecte. Ce au făcut polonezii, în schimb... Susţineau această finanţare de la bugetul de stat, urmând ca, în măsura în care se identificau probleme, să îşi regleze conturile cu beneficiarii, respectiv cu Comisia Europeană”, explică Elena Iorga, director de programe la Institutul pentru Politici Publice.

Leonard Orban este primul comisar european pe care l-a avut România. Spune că performanţele Poloniei au venit după ce această ţară a avut la dispoziţie aproape trei ani înaintea noastră să-şi pregătească instituţiile: între momentul aderării, din mai 2004, şi anul 2007. Pe de altă parte, Bulgaria şi-a dat seama la timp că trebuie să aibă instituţii care să se ocupe exclusiv de banii europeni.

„În 2008, urmare a unor probleme pe fondurile de preaderare, în special SAPARD, toate fondurile europene în cazul Bulgariei au fost suspendate. Această perioadă a fost utilizată de Bulgaria să-şi pună la punct structurile”, spune Leonard Orban, fost comisar european.

Unde ne-a depăşit un pic Bulgaria este că au reuşit să facă nişte realocări. Li s-au aprobat nişte proiecte care îi interesau foarte tare, au făcut metroul din Sofia, de exemplu, ceea ce nu era iniţial pe listă. Deci au reuşit, au fost pur şi simplu mai interesaţi”, este de părere Sorin Ioniţă, președinte Expert Forum.

Ţara vecină a încasat deja 77% din sumele disponibile, cu care a reabilitat peste 2.000 de kilometri de drumuri. România, în schimb, nu a avut până în 2011 un minister care să coordoneze fondurile europene.

„Am pornit, îmi amintesc şi acum, de la o rată de absorbţie de puţin peste 3%. Vă daţi seama... după aproape cinci ani, doar 3%. Un start lung, complet greşit, nu a putut să fie complet corectat în perioada care a mai rămas de la crearea ministerului şi până în prezent”, mai spune Leonard Orban.

Experţii spun că ţara noastră nu a avut lideri care să simtă că soarta lor politică depinde de aceste finanţări, iar coordonarea financiară a lipsit.

Noi, practic, am funcţionat pe două bugete: pe de o parte, bugetul naţional, şi fondurile europene. Rupte, fără nicio legătură unul cu celălalt. Procedurile de control difereau, erau mult mai riguroase pe banii europeni”, precizează Elena Iorga, director de programe la Institutul pentru Politici Publice.

Ungaria a evitat această capcană. „Cea mai importantă decizie luată (n.r. - pentru atragerea banilor europeni) a fost centralizarea. Trebuie să numiţi pe cineva care este capabil să ia decizii. Anul acesta, fără fondurile europene, PIB-ul Ungariei ar fi cu 3-4% mai mic. Este vorba despre foarte mulţi bani!”, a declarat pentru Digi24 Zsombor Essosy, director general Hungarian Development Agency Corporation.

Ungaria a încasat de două ori mai mulţi bani decât România. Tot de două ori mai mare a fost şi finanţarea pentru magistrala patru de metrou din Budapesta, faţă de cea spre Drumul Taberei de la Bucureşti.

Bugetul construcţiei a fost completat cu 800 de milioane de euro din bani europeni pentru finalizarea a zece staţii de metrou care leagă cele două părţi ale capitalei ungare - Buda şi Pesta.

În vestul Europei, performanţele Spaniei trec de la o extremă la alta: de la aeroporturile regionale construite cu bani europeni, care stau acum goale, până la cei 20.000 de km de autostrăzi şi o reţea feroviară de mare viteză. În ultimii 15 ani a cheltuit din fonduri europene nu mai puţin de 50 de miliarde de euro pentru a crea cea mai modernă şi mai vastă reţea de cale ferată din Europa.

Deşi nevoile de finanţare pentru statele europene sunt în mare parte aceleaşi, lipsa unei legislaţii coerente a României ne-a făcut să fim codaşi în această întrecere între ţări.

„Te-ai zgârcit la bani, ai făcut lucrări ieftine şi proaste, le refaci de trei ori şi în acelaşi timp dai bani îndărăt la UE pentru că nu ştii să îi iei. Paradoxul României.”, mai spune Sorin Ioniţă.