Sari la conținut

Tăiem mult, plantăm puțin. 1.000 de ani pentru refacerea pădurilor

Tăiem enorm, distrugem inclusiv păduri virgine, dar plantăm şi reîmpădurim puţin spre deloc. Sub regele Carol întâi, erau plantate 20 de hectare de perdele forestiere de protecţie, doar în Ialomiţa. Astăzi, după 137 de ani, avem 23 de hectare în toată ţara! Guvernele ştiu problema. O dezbat în birouri, o aşază în legi şi cam atât. De trei ani, avem un program naţional, care nu ne ajută. Suntem tot repetenţii Europei la plantări de arbori, care să ţină în loc zăpada şi să nu ajungă pe şosele. Urmăriți un nou episod al campaniei Digi24 „România cu încetinitorul”.

Consiliul Judeţean Arad a vrut să aibă şi bani, şi perdele forestiere. Cu trei ani în urmă, a plătit o jumătate de miliard de lei unei societăţi private, care să planteze sălcii energetice suedeze între localităţile Semlac, Şeitin şi Nădlac. Oficialii socoteau că pe lângă protecţia naturală împotriva viscolului, copacii vor aduce şi profit din biomasă. A fost însă un eşec total.

Pe o lungime de 20 de kilometri, pe ambele părţi ale drumului judeţean 70D, ar fi trebuit să existe o perdea forestieră formată din sălcii. Tot ce vedem sunt buruieni”, spune Caterina Ledrer, reporter Digi24 Timişoara.

Prima plantare nu a reuşit, sălciile s-au uscat! Am solicitat firmei respective să execute o a doua plantare, dar pentru că şi atunci puieţii respectivi s-au uscat, ne-am îndreptat spre instanţă pentru recuperarea prejudiciului”, spune Andrei Ando, directorul de comunicare al CJ Arad.

În lipsa perdelei forestiere, drumurile din judeţul Arad au doar mărăcini pe margini vara şi troiene iarna.

În 2014, Guvernul aproba Programul național de perdele forestiere pentru protecția autostrăzilor și a drumurilor naționale. 33 de județe trebuiau să aibă de-a lungul șoselelor peste cinci mii de hectare de copaci. Au trecut trei ani, cinci guverne şi tot atâtea legi: România are mai puţin de 24 de hectare de perdea forestieră şi numai într-un singur loc.

„Perdeaua forestieră de pe Autostrada Soarelui, plantată în 2014, are o lungime de opt kilometri, însă, pe o distanţă de aproape un kilometru, se întrerupe, deoarece în zonă sunt terenuri private, iar proprietarii nu au dorit să cedeze statului porţiuni din parcelele lor”, relatează Oana Manoilă, reporter Digi24.

Lipsa perdelelor forestiere transformă Autostrada Soarelui în coşmar alb iarnă de iarnă. Autorităţile o închid la fiecare viscol.

Cu banii daţi pentru deszăpezirea unui singur kilometru s-ar putea reîmpăduri 36 de hectare. Conform Codului Silvic, până în 2035 România trebuie să replanteze două milioane de hectare. Deocamdată taie.

„8, 8 milioane de metri cubi valorificaţi în 2016, cu un preţ mediu de 160 de lei”, potrivit lui Ciprian Pahonțu, directorul general Romsilva.

În Nord - Vest, la graniţa cu Ucraina, România este aproape rasă. Fotografiile din satelit arată dureros. Directorul Regiei Naţionale a Pădurilor dă vina pe proprietari: doar ei nu ar fi la zi cu replantarea. Statul şi-a făcut treaba, susţine el.

Undeva la 300.000 de hectare crescute în ultimii 25 de ani”, spune Ciprian Pahonţu.

Reîmpădurirea se face însă atât de lent, încât în ritmul actual ar dura o mie de ani să atingem ţinta propusă pentru 2035.

Acolo unde se taie şi nu se împădureşte, solul se degradează. Aşa apar diverse calamităţi. Proprietarii privaţi ar trebui direcţionaţi foarte mult pe această linie: tot ceea ce se taie, se împădureşte!”, spune șeful Ocolului Silvic Pustnicu.

Activiştii de mediu se chinuie să salveze ce a mai rămas din păduri. Unii au reușit să treacă sub umbrela UNESCO 24.000 de hectare de codru virgin. Alţii au montat camere video pentru monitorizarea faunei şi a zgomotelor de drujbă. Şi au început cartarea unei păduri virgine din Harghita, ca să o includă în Catalogul Naţional. Adică să o ferească de drujbe.

„Implică o analiză completă a pădurii, după criterii de mărime, de naturalitate. O analiză a faunei şi a florei, a vârstei arborilor, care ar trebui să fie, în general, peste 150 de ani. Pădure naturală, bineînţeles, în care nu au fost intervenţii antropogene. N-ai voie să ai drumuri forestiere, deci fără intervenţii umane”, spune Ion Holban, coordonator campanii Agent Green.

Activiştii de mediu nu reuşesc să țină însă locul autorităților. România avea două milioane de hectare de păduri virgine în anul 1900. 10 procente mai erau din ele acum 12 ani. Acum sunt și mai puține. Iar despre viitor, ecologiştii vorbesc cu teamă.