România de fațadă | Centrele istorice luptă cu timpurile

Data publicării:
centru

Centrele istorice ale ţării s-au dezintegrat în ultimul sfert de secol sub ochii autorităţilor. Banii au făcut legea în toate oraşele. Câteva centre istorice din ţară mai au acum un stil şi o identitate. Cele mai multe sunt un amestec de fantome ale trecutului şi proiecţii ale viitorului. Despre centrele vechi şi afacerile noi vorbim în campania Digi 24 "România de faţadă".

Comuniştii au scăpat de casele vechi pentru a-şi impune pe deplin discursul totalitar. Paradoxal însă, nici capitaliştii nu le au preţuit mai mult. Realitatea modernă s-a împiedicat în ele. Au fost puse la pământ pentru o stradă mai largă, pentru o clădire de birouri modernă sau pentru un magazin.

Dacă autorităţile le-au ignorat sau le-au vândut pe nimic, nici măcar cei care le-au moştenit nu le-au apreciat. Le-au lăsat să cadă sau le-au adaptat epocii. Au dat cărămida pe beton, lemnul pe termopan şi mozaicul pe faianţă.

Prinse de mai bine de un secol în centrifuga istoriei, centrele vechi s-au zguduit temeinic. Sunt un amestec de ruine pe care cresc bălării, cu palate strălucitoare salvate pe bani europeni şi sedii de bănci din oţel şi sticlă. Sunt doar o oglindă a societăţii în care politicienii, oamenii de afaceri sau proprietarii îşi caută direcţia şi valorile.

Centrele istorice luptă cu timpurile

Lăsate fără proprietari şi ignorate decenii la rând de puterea comunistă, centrele istorice s-au degradat până la pierderea identităţii. În 1989 ajunseseră doar nişte ruine şi adeseori focare de infecţie. Lucrurile s-au îndreptat cu greu după Revoluţie.

„Abia în 2001, Guvernul a emis o ordonanţă privind reabilitarea şi revitalizarea Centrului istoric Bucureşti. A fost primul act prin care ansamblul urbanistic situat în perimetrul central a fost delimitat clar şi declarat zonă de interes naţional. Acum, Centrul Vechi atrage anual peste un milion de turişti, chiar dacă lângă imobile refăcute superb sunt altele care au pierdut lupta cu timpul”, relatează Tudor Mușat, jurnalist Digi24.

Astfel de contraste apar în majoritatea marilor oraşe.

„Centrul istoric al Constanţei şi-a schimbat înfăţişarea radical, după ce a fost modernizat cu bani europeni. În schimb, pentru Cazino, clădirea simbol a oraşului, autorităţile nu au găsit o soluţie viabilă de finanţare şi, din acest motiv, continuă să se degradeze de la an la an”, relatează Iulia Stanciu, reporter Digi24.

„În centrul istoric al Galaţiului, multe dintre clădirile de patrimoniu au fost lăsate în paragină din cauza proceselor de retrocedare care durează de ani de zile. În acest timp, printre ele şi-au făcut loc imobile din sticlă şi beton, a căror arhitectură nu are nici o legătură cu cea a clădirilor ridicate la începutul secolului trecut. Un exemplu este noul sediu al Primăriei”, informează Miruna Mihailovici, reporter Digi24.

„Palatul Culturii, simbolul arhitectural al Iașiului, și-a recăpătat strălucirea cu o investiție de 26 de milioane de euro și după opt ani de lucrări. Pe de altă parte pentru Palatul Braunstein, în pericol de a se prăbuși în cazul unui cutremur, încă se caută o soluţie pentru finanţarea lucrărilor de reabilitare. Autorităţile au nevoie de 5 milioane de euro ca să salveze clădirea construită la începutul secolului XX”, relatează Teodora Tompea, reporter Digi24.

„La Cluj, autoritățile au hotărât să îi forțeze pe proprietarii clădirilor deteriorate să le repare. Oamenii au fost informați că, în cazul în care nu vor reabilita imobilele, din 2017, vor plăti un impozit de cinci ori mai mare”, transmite Bianca Şomlea, reporter Digi24.

„La Oradea, edilii au decis să le dea un imbold celor care locuiesc în clădiri monument istoric. Locuitorii care au nevoie de bani pentru a-şi repara imobilele beneficiază de sprijinul municipalităţii sub forma unor împrumuturi fără dobândă. Astfel, a revenit la viaţă casa Poynar, o clădire în stil seccesion, de la începutul secolului trecut. Zeci de clădiri din centrul istoric al Oradei au rămas într-o stare avansată de degradare, deşi municipalilte”, relatează Claudiu Mihuţ, reporter Digi24.

„Istoria nu are foarte multe şanse la Timişoara. Aici, rămăşiţele băilor turceşti, monument istoric de la 1700, au fost îngropate, iar 200 de clădirii din zona istorică a oraşului au ajuns pe mâna unor oameni a căror ultimi griji sunt reabilitarea şi întreţinerea lor. Totul cu acordul autorităţilor”, transmite Vlad Ungar, reporter Digi24.

„Reabilitarea centrului istoric al Craiovei a însemnat în majoritatea cazurilor doar refacerea faţadelor. Clădirile mai vechi de două secole au nevoie însă şi de consolidare”, relatează Sidonia Ghindeanu, reporter Digi24.

„La Brașov, atât Biserica Evanghelică cât și Primăria caută soluții pentru a reface curtea Bisericii Negre, cel mai vizitat monument istoric din oraș. La doi ani, de la închiderea șantierului arheologic, lucrurile nu s-au schimbat prea mult în apropierea lăcașului de cult”, informează Mădălina Zamfir, reporter Digi24.

„Programul Capitală Culturală Europeană a avut un impact major asupra felului în care arată Sibiul astăzi. Peste 35 de milioane de euro au fost investite în renovarea celor mai importante clădiri din centrul istoric, dar în multe cazuri a fost vorba doar despre renovarea faţadelor”, relatează Ruxandra Morar, reporter Digi24.

Cheia problemei este la doi paşi de Centrul Vechi, în această clădire faraonică ridicată peste o parte din fosta zonă istorică. Este nevoie de o legislaţie care să-i oblige şi să-i sprijine în acelaşi timp şi în aceeaşi măsură pe proprietarii clădirilor istorice să le reabiliteze şi să le întreţină”, relatează Tudor Mușat, jurnalist Digi24.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri