România de fațadă | Istorie reabilitată cu fonduri europene

Data publicării:
cladire istorica

Clădiri istorice vechi de peste un secol care de-a lungul timpului au fost simbolul oraşelor, au fost salvate în ultima clipă de autorităţi. Vorbim despre monumente ce au căzut pradă hoţilor, au trecut prin incendii sau pur şi simplu au fost lăsate în paragină ani la rând. Multe erau la un pas să se prăbuşească, dar salvarea a venit de la fondurile europene.

 

Din fostul Seminar Teologic din Constanţa rămăseseră doar zidurile. Geamurile au fost sparte iar clădirea a fost furată cărămidă cu cărămidă. Mai marii de la judeţ au reuşit să o salveze în ultima clipă cu bani europeni. Acum acolo funcţionează Centru de Excelenţă în Turism şi Servicii.

Oana Manoilă, reporter Digi24: „Clădirea a trebuit construită de la zero. Acesta este singurul zid care mai aminteşte de fostul seminar telologic.”

Ioan-Mihai Nache, director Direcţia de Proiecte a Consiliului Judeţean Constanţa: „Proiectul a avut o valoare de aproximativ șase milioane de lei, dintre care 50% a fost contribuţia Consiliului Judeţean Constanţa.”

Centrul se va autofinanța din chiriile luate de la firmele sau ONG-urile care au sediul acolo.

Ne aflăm aici, în una din cele mai spectaculoase săli ale muzeului și anume vechiul beci al clădirii , piatră naturală , este chiar piatra originală din care el a fost construit.”

Tot banii europeni au salvat şi o clădire simbol a Iaşiului. Cândva locuinţă a boierului moldovean Ilie Burchi, vornic în timpul domniei lui Mihail Sturzda, casa a fost ridicată în 1820. După primul război mondial, clădirea a intrat în posesia statului. A fost pe rând sediu pentru mai multe instituţii. În anii 20 în clădire ar fi trebuit deschis un muzeu. Nu s-au alocat niciodată bani şi aproape un secol clădirea a rămas părăsită.

Au stat boschetari , poliția îi alunga, ei iar veneau și tot așa până au venit banii probabil de la Uniunea Europeană și au consolidat-o.”

Patru milioane de euro a costat reabilitarea conacului boieresc, care va găzdui Muzeul Municipal.

Mihai Chirica, primarul municipiului Iași: „Orice monument istoric ar trebui să intre într-un proces de reabilitare, am profitat, între ghilimele, de prezența fondurilor europene și cred că a meritat.”

Mihai Pricop, manager proiect: „În prima fază , în faza de lucrări, care au fost în perioada 2014 -2015, au fost create peste 50 de locuri de muncă pentru ca apoi, după deschidere, să avem în vedere o organigramă de cel puțin 17 persoane.”

Cea mai mare sinagogă neologă din România, lăsată în paragină timp de aproape 20 de ani și-a găsit salvarea tot într-un program de reabilitare cu bani europeni.

Ramona Novicov, critic de artă: „S-a pornit de la un studiu foarte amănunțit de structură. S-a ranforsat, s-au consolidat, s-au menținut tiranții pentru ca clădirea să își mențină stabilitatea. S-a pornit apoi la refacerea picturii, o pictură deosebită ca și valoare.”

A fost nevoie de un milion 600 de mii de euro pentru ca Sinagoga Zion să-și recapete farmecul de acum 138 de ani. Proiectul derulat în parteneriat cu autoritațile din orașul maghiar Debrețin a transformat spațiul de rugăciune într-unul cultural.

Este o surpriză minunată! Nu știam că există așa ceva aici și mă bucur atât de mult că a fost renovată și că este îngrijită.

Sinagoga renovată de pe malul râului, incredibil de impresionanta. Spațiul, cupola.

Dupa reabilitare, Sinagoga Zion a devenit obiectiv turistic. S-a deschis chiar şi o cursă charter Tel Aviv-Oradea. Autoritațile au estimat că cei 2000 de turiști israelieni așteptați în aceasta vară vor cheltui două milioane de euro în Oradea. În plus, pentru fiecare eveniment organizat în sinagogă, autoritățile vor încasa între 200 și 1000 de lei.

Mihai Jurca, directorul executiv al Asociației pentru Promovarea Turismului din Oradea și regiune: „Estimăm și în acest an o creștere de peste 10% a numărului de turiști în raport cu numărul din 2015.”

Ridicat în perioada regelui Ludovic I de Anjou, la începutul secolului al XIV-lea, Turnul Ștefan din Baia Mare este dovada ca istoria poate să dăinuie chiar și peste secole. Este construit din piatră, iar pe alocuri, zidurile măsoară chiar și 2 metri grosime.

Lucia Pop, muzeograf: „De-a lungul timpul, turnul a suferit mai multe stricăciuni . Era expus dezastrelor naturale cauzate de trăsnete, incendii. Asediile asupra orașului, cum a fost în 1567.”

În 2011 însă, autoritățile au început reabilitarea lui completă. 13 milioane lei a costat totul, bani europeni şi din bugetul local.

Ștefan Paskucz, arhitect în cadrul proiectului de reabilitare: „Era impropriu pentru turiști și chiar periculos în unele zone și atunci s-a gândit, prin acest proiect, o scară nouă. Am lăsat, în zona istorică reabilitată, treptele vechi, istorice…se urcă un pic mai greoi. ”

Este frumos, poți sa vezi tot orașul. E nemaipomenit!

Noii constructori au pus în valoare și mecanismul ceasului realizat la începutul secolului al XVII-lea de un meșter din Cehia. Sunt cinci în întreaga lume, dintre care doar trei mai funcționează astăzi: în Budapesta, Praga și cel din Baia Mare.

Cel mai mare proiect de reabilitare din învăţământul preuniversitar din România a fost cel al Colegiul Naţional Moise Nicoară din Arad. Clădirea a fost construită între 1869 şi 1873, iar abia în 2011 a fost reabilitată complet. Restauratorii au curăţat toate straturile de vopsea adăugate de-a lungul timpului pentru a ajunge la cel iniţial, iar acolo unde nu au fost siguri cum trebuie să refacă decoraţiile au consultat tratate din Austria care fac referire la stilul neorenascentist în care a fost construită clădirea.

Major Csaba, director Colegiul Naţional Moise Nicoară: „Ambianţa de lucru este mult deosebită, inclusiv condiţiile termice iarna sunt deosebite, iar faptul ca elevii studiază cu mobilier nou este foarte improtant.”

Reabilitarea făcuta prin Programul Operațional Regional a costat 10 milioane de euro.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri