Sari la conținut

ROMÂNIA DIN FARFURIE. Dietele de pe internet, rețetă către spital

Modelul de frumusețe feminină unanim acceptat de cultura occidentală este asociat cu standardul 90-60-90. Dar obsesia pentru un astfel de trup poate fi periculoasă.

„Căutăm soluţii rapide, cu toate că avem o creştere în greutate obţinută în foarte mulţi ani. Aceste soluţii rapide, chiar dacă sunt eficiente pe moment, în timp se întorc împotriva noastră”, spune dr. Adina Rusu, nutriţionist.

De aceea, cura de scurtă durată nu este suficientă. Iar cauzele sunt complexe și mai îndepărtate în timp decât înghețata mâncată cu două zile în urmă sau o ieșire la fast-food.

Aş muta erorile chiar înainte de naştere, deci în perioada de sarcină. Orice exces este dăunător. Copilul mic, după aceea, pleacă cu un patrimoniu mare, exagerat, de adipocite şi lui i se prefigurează un destin de viitor obez”, spune prof. univ. Marin Burlea, gastroenterolog.

Andreea Tudor Rădulescu are 42 de ani și, pentru că ajunsese la o greutate cu 15 kilograme peste normal, a început să se înfometeze. Nu a obţinut rezultatul dorit, aşa că s-a reorientat.

„Am făcut o dietă din asta disociată, mâncam într-o zi proteine, într-o zi orez, iar în momentul în care terminam cu dieta eu îmi reluam aceleaşi obiceiuri pe care le aveam înainte şi mă îngrăşam, nu că mă îngrăşam la loc, puneam chiar un pic mai mult”, spune ea.

Roxana Botezatu are 32 de ani şi a încercat numeroase diete, până a înţeles de la nutriționist că surplusul de 12 kilograme depinde de controlul constant al alimentației. Mai întâi însă a trecut printr-o experienţă neplăcută.

„Dieta Atkins, cea la care mănânci foarte multe proteine animale şi la care după două zile am leşinat, adică am avut nişte probleme foarte grave de sănătate după acea dietă”, spune Roxana Botezatu.

Dietele dezechilibrate pun în pericol funcţionarea inimii, a rinichilor şi a ficatului. De aceea, sprijinul unui specialist este esenţial.

Capcana este că oamenii slăbesc, sunt mulţumiţi, ajung la greutatea pe care şi-au dorit-o. Numai că în momentul în care ajung la acea greutate nu ştiu care este etapa următoare, etapa de menţinere, cea care este pe termen lung şi practic pe toată viaţa”, explică prof. univ. Veronica Mocanu, nutriţionist.

Interesul pentru o alimentaţie sănătoasă implică şi mai mult timp petrecut în bucătărie. Andreea Răduţ-Sandu nu regretă timpul dedicat gătitului.

În primul rând, am vrut să slăbesc căteva kilograme, nu foarte multe, iar în al doilea rând m-am gândit la sănătatea mea şi la faptul că mâncarea nesănătoasă şi îmbătrâneşte”, spune ea.

Tânăra, care este avocat şi ţine la imaginea sa, a constatat că la restaurant este greu să fii servit aşa cum ai nevoie.

Am ţinut Dukanul, am fost la un restaurant şi am comandat somon pe grătar şi ciuperci, eu nevând voie să consum deloc ulei, am şi menţionat să nu îmi pună ulei şi mi-au spus că nu au cum să nu-mi pună ulei, deşi era un simplu grătar”, spune Andreea Răduţ-Sandu.

Astfel, soluția rămâne dieta personalizată, recomandată de nutriționist în funcție de starea de sănătate şi de obiceiurile alimentare anterioare.   

La Digi24 vă arătăm, în această săptămâna, „România din Farfurie”. Vorbim cu specialişti şi vedem cît de sănătoase sunt alimentele pe care le mâncăm zilnic şi ce pericole se ascund în bucatele tradiţionale. De la medici aflăm şi de ce un român din trei este supraponderal şi ce trebuie să ştim atunci când ne alegem o dietă. Mergem şi în magazine şi vedem de ce este nevoie să ne uităm cu atenţie la etichete. Acolo descoperim şi că de fapt ajungem să mâncăm mai mult din import, în timp ce produsele noastre stau pe rafturile străinilor. Ne uităm cum au trecut românii în 25 de ani de la cumpărături pe cartelă la abundenţa din hipermaketuri. Digi24 vă arată aşadar că gusturile se discută, iar sănătatea trebuie să intre în meniul zilnic.