ROMÂNIA DIN FARFURIE. Generația fast-food. Un sfert dintre copiii români sunt supraponderali
De ani buni, efectele alimentaţiei nesănătoase sunt evidente la tot pasul. Un sfert din copiii români sunt supraponderali şi chiar obezi. Orele de sport de la şcoală au devenit ore de socializare şi nimeni nu mai are timp de sfaturi despre ce face bine şi ce face rău organismului.
Ceea ce se întâmplă într-un cabinet medical a devenit, mai degrabă, excepţia.
Dialog între medic și copil:
Medic: Pâinică îţi place să mănânci?
Copil: Da
Medic: Brânzică, lapte
Copil: Da.
Medic: Este foarte important ce mănânci în fiecare dimineaţă! Şi altceva ce mai mănânci tu într-o zi. Peşte mănânci?
Copil: Da
Medic: Cine face peştele, mami sau tati?
Copil: Mami.
Medic: Şi cum îl face? La cuptor sau la grătar.
Copil. La cuptor.
Copilul are cinci ani şi jumătate şi deja a învăţat ce este sănătos pentru el. A avut alături părinţi, dar şi medici care să îi îndrume.
„Cel mai uşor se învaţă aşa - te joci de-a bucătăria şi atunci poţi să îi explici copilului cum este să creezi ceva sănătos. Erau copii care spun că mănâncă zmeură şi banane. La fel, există copii care spun: nu are timp mama şi îmi aduce shaorma. Din pacate acesta este trendul şi trebuie să luptăm ca viitori adulţi să fie sănătoşi. Educaţia se face la vârste mici şi copilul înţelege”, explică dr. Valeria Herdea, medic de familie.
„Fiecare celulă este clădită exact din ceea ce ai mâncat, de la calitatea proteinei, de cantitatea de vitamine și minerale. Tot ceea ce ai mancat în final va construi o celulă complexă, indiferent dacă este a creierului, a miocardului sau a ficatului”, a spus dr. Simona Tivadar, medic primar diabet şi boli de nutriţie
Numai că tentaţiile sunt la orice pas şi nu de puţine ori chiar părinţii le oferă copiilor sandviciuri şi dulciuri din comerţ.
„Să le ofere ceea ce ei consideră trufandale. Adică ciocolata, bomboane, tot felurile de dulciuri pe care mama şi le reprimă ca să nu se îngraşe. Lasă, dacă nu pot eu, măcar el, mititelul, să benificieze. Mititelul nu beneficiază”, mai spune dr. Simona Tivadar.
Mâncarea de tip fast-food nu ar trebui să fie niciodată o recompensă, spun specialiştii în nutriţie din cauză că, mai târziu, de fiecare dată când copilul va fi stresat, obosit sau va avea un eşec, el va dori să trăiască prin gustul care îi declanşează amintirea frumoasă din copilărie.
„Pentru el, ce contează este momentul acela de libertate, de joacă, în care nu este certat, de obicei primul contact este cu aniversarea. Sunt copii, se creeaza un reflex între gustul acelei mâncări care poate a luat o îmbucătură și senzația aceea de libertate”, adaugă Simona Tivadar.
Un copil dolofan nu este un copil sănătos
Ideea că un copil dolofan este sănătos ar trebui respinsă. Celulele grase se acumulează în organism şi nu mai dispar. În şcolile româneşti nu există nici măcar o singură oră de nutriţie. Sunt doar două ore de sport, astfel că, activitatea fizică insuficientă şi consumul de alimente bogate în zahăr, sare şi grăsimi reprezintă combinaţia care poate deveni fatală.
„Când am făcut facultatea, nu discutam de infarct la 20 de ani. Acum este obligatoriu să înveţi de infarctul la 20 de ani pentru că procentajul este foarte mare”, spune prof. dr. Constantin Dumitrache, medic endocrinolog.
Un studiu recent arată că aproape 27 la sută din copiii de 8 ani din România sunt supraponderali, iar dintre aceştia 11,6 la sută sunt obezi, băieţii cu probleme de greutate fiind mai mulţi decât fetele.
La nivel european, prevalenţa supraponderabilităţii variază, la aceeaşi grupă de vârstă, între 19,3% şi 49% în rândul băieţilor şi 18,4% şi 42,5%, în rândul fetelor.
La Digi24 vă arătăm, în această săptămâna, „România din Farfurie”. Vorbim cu specialişti şi vedem cît de sănătoase sunt alimentele pe care le mâncăm zilnic şi ce pericole se ascund în bucatele tradiţionale. De la medici aflăm şi de ce un român din trei este supraponderal şi ce trebuie să ştim atunci când ne alegem o dietă. Mergem şi în magazine şi vedem de ce este nevoie să ne uităm cu atenţie la etichete. Acolo descoperim şi că de fapt ajungem să mâncăm mai mult din import, în timp ce produsele noastre stau pe rafturile străinilor. Ne uităm cum au trecut românii în 25 de ani de la cumpărături pe cartelă la abundenţa din hipermaketuri. Digi24 vă arată aşadar că gusturile se discută, iar sănătatea trebuie să intre în meniul zilnic.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
