Sari la conținut

ROMÂNIA DIN FARFURIE. Românii aruncă mâncarea la gunoi, uneori chiar în ambalajul original

 Anual, 1,3 miliarde de tone de alimente sunt aruncate la gunoi, în întreaga lume. Europa este responsabilă pentru risipa a 90 de milioane de tone de bunuri de consum. România, una dintre cele mai sărace ţări din Uniune, îşi permite luxul de a renunţa anual la cinci milioane de tone de mâncare încă bună pentru consum.

„Practic, la nivel mondial, din tot ce înseamnă risipă alimentară, am hrăni toată populaţia de trei ori”, spune Viorel Morărescu, director al Direcţiei de Industrie Alimentară din Ministerul Agriculturii.

În topul produselor care ajung la tomberon, sunt legumele, fructele, peştele şi mezelurile. Uneori, alimentele sunt aruncate la gunoi, în ambalajul original. „Într-o perioadă în care toată lumea vorbeşte de resurse şi de limitele lor, este clar că a irosi este criminal, se poate spune”, punctează Mihai Vişan, preşedintele executiv Romalimenta.

Munţii de mărfuri strălucitoare din supermarketuri îi îmbie pe români să adune cât mai multe produse în coşul de cumpărături. Puţini dintre ei se gândesc dacă într-adevăr au nevoie de tot ceea ce cumpără. Aceasta, în timp ce jumătate din venitul românilor se duce pe mâncare.

"Suntem victimele marketingului. Consumăm, să zicem, jumătate de litru de ulei pe lună şi, pentru că e promoţie şi e un pic mai ieftin, cumpărăm un bidon de cinci litri, în condiţiile în care îl consumăm aproape într-un an. Sigur că, la un moment dat, s-ar putea să se strice”, comentează sociologul Alfred Bulai.

Ce fac supermarketurile

Dar nu numai cumpărătorii risipesc mâncarea. La rândul lor, supermarketurile şi restaurantele aruncă sute de tone de alimente, în fiecare an. Motivul pentru care se ajunge aici este, în opinia lui Mihai Vişan, presedintele executiv al Romalimenta, că „se fac greşeli, în tentaţia de a avea rafturile pline şi opulenţa afişată. Stocurile, uneori, pot să depăşească aşteptările optimiste”.

 În ceea ce priveşte restaurantele, patronii aruncă mâncarea şi pentru că românii nu ştiu să ceară porţia neconsumată la pachet.

 Uniunea Europeană a declarat 2014, „anul împotriva risipei de mâncare” şi a cerut statelor membre să ia măsuri pentru combaterea fenomenului. Franţa, Germania, Belgia, Olanda, Italia şi Spania au iniţiat campanii de informare a publicului.

 România ar putea lua exemplul Germaniei, unde, printr-un astfel de program, „ceea ce aruncă cetăţeanul german s-a redus cu 40%”, potrivit lui Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

 Până în 2025, nivelul risipei de alimente trebuie redus la jumătate în toată Europa. În România, ca de obicei, autorităţile se mişcă mai greu, dar există planuri.

 Potrivit lui Viorel Morărescu, director al Direcţiei de Industrie Alimentară din Ministerul Agriculturii, "o să avem un ghid de bune practici care va fi popularizat în şcoli, licee, universităţi, radio, televiziune. Va ajunge către producători, procesatori, consumatori, în aşa fel încât să avem, prin acest ghid şi prin acest program, o perioadă de informare, de conştientizare şi, de ce nu, de educare a tuturor celor care contribuie la această risipă alimentară”.

 Chiar dacă ne ameninţă o criză alimentară, cât timp rafturile vor geme de mărfuri, românii vor continua să cumpere cu lăcomie şi să ducă propriul lor război. O bătălie în care ne batem pe promoţii şi cumpărăm mai mult decât avem nevoie. Şi totuşi, nu există sac fără fund, iar consumul iraţional se poate întoarce împotriva noastră.

La Digi24 vă arătăm, în această săptămâna, „România din Farfurie”. Vorbim cu specialişti şi vedem cît de sănătoase sunt alimentele pe care le mâncăm zilnic şi ce pericole se ascund în bucatele tradiţionale. De la medici aflăm şi de ce un român din trei este supraponderal şi ce trebuie să ştim atunci când ne alegem o dietă. Mergem şi în magazine şi vedem de ce este nevoie să ne uităm cu atenţie la etichete. Acolo descoperim şi că de fapt ajungem să mâncăm mai mult din import, în timp ce produsele noastre stau pe rafturile străinilor. Ne uităm cum au trecut românii în 25 de ani de la cumpărături pe cartelă la abundenţa din hipermaketuri. Digi24 vă arată aşadar că gusturile se discută, iar sănătatea trebuie să intre în meniul zilnic.