Sari la conținut

Centre de informare turistică, investiţii inutile

Localitatea Greci, Tulcea, o comunitate cu 5500 de oameni, aflată în inima Munţilor Măcin. Un habitat unic pentru varietatea de plante şi animale din zonă. Chiar şi aşa, doar 10.000 de turişti îşi fac curaj în fiecare an să viziteze aceste locuri.

Reprezentanţii Administraţiei Parcului Naţional au decis să schimbe situaţia. În 2013, au făcut un proiect şi au câştigat 1,5 milioane de euro, fonduri europene, pentru ridicarea unui centru de informare turistică, unui muzeu şi unor săli de conferinţe. Construcţia, din inox, termopan şi sticlă, a fost dată în folosinţă în februarie 2015.

Cu ajutorul comunităţilor locale, prin expunerea acestor informaţii reale despre ceea ce avem aici și se știe foarte puțin, se va ajunge la o promovare, la o conservare”, a spus Viorel Roşca, directorul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Măcin.

În momentul de faţă, drumul de acces nu este gata, iar locurile de cazare pentru turişti lipsesc cu desăvârşire.

Practic, în zonă turiştii pot înnopta la o singură pensiune agroturistică, cu 10 locuri de cazare. Cel mai apropiat aeroport, cel de la Mihail Kolgalniceanu, este la 130 de kilometri. De aici, turiştii trebuie să conducă pe un drum judeţean. Cea mai apropiată gară e la 33 de kilometri, iar transportul în comun e asigurat de o rată.

Peisajul de vis este umbrit de praful care se ridică de pe drumurile de pământ atunci când prin zonă trec tractoarele, căruţele sau motoscuterele localnicilor.

La 350 de kilometri distanţă, la munte, localitatea Comăna, judeţul Braşov, este un exemplu asemănător. Primăria a considerat necesară promovarea zonei pe care o are în grijă cu ajutorul unui centru de informare turistică. A uitat însă să amenajeze locurile cu potenţial. Aşa că obiectivele rămân un mister pentru turişti.

Turiştii au un drum lung de străbătut pentru a ajunge în localitate. Aeroportul din Sibiu, aflat la 105 kilometri, este cea mai apropiată rută aeriană prin care străinii îşi pot începe aventura spre Comăna. De acolo, calea îi duce 90 de kilometri pe Drumul European 68, până la Şercaia. Iar de acolo mai au de parcurs alţi 15 kilometri până la destinaţie.

În zonă ar fi multe de văzut. De exemplu, o peşteră neamenajată, dar aşezată cu fală pe lista de obiective.

"E una chiar foarte mare şi se poate băga în ea... mergi ore întregi. Au fost nişte cercetători, au pus din loc în loc kilometrul cutare, kilometrul cutare, dar nu poţi intra fără echipament, rişti să nu mai ieşi de acolo", a spus Flaviu Roşeală, ghid turistic

Întrebaţi dacă investiţia se justifică, cei de la primărie sunt optimişti.

"Sunt convins că în jur de 300-400 de turişti pe lună vin şi ne vizitează zona. A costat undeva în jur de 450.000 de lei", a spus Viorel Grusea, primarul comunei Comăna.

Şi în Doclin, judeţul Caraş-Severin, o comună cu 1.700 de locuitori, aflată într-o zonă de câmpie şi coline, au fost investiţi 200.000 de euro, bani europeni, într-un centru de promovare a turismului local. Însă atracţia principală a celor câţiva turişti care vin anual în localitate, mai mult în vizită la rude, este peisajul pitoresc.

Se găseşte pe vechiul drum roman, sunt...Tirolul, de exemplu, a fost malul Oceanului Planetar, avem un sit arheologic, sunt multe biserici construite cu sute de ani în urmă. Ne gândim ca cel puţin 50 de turişti, anual, să ne calce localitatea”, a spus Dănuţ Oană, primarul comunei Doclin din judeţul Caraş-Severin.

Pentru a ajunge aici, turiştii care vin cu avionul pot ateriza în Timişoara. De acolo, trebuie să facă un drum de două ore pe cei 90 de kilometri până în Doclin. Cei care vor să aleagă trenul din oraşul de pe Bega au o rută până în localitatea Bocşa şi de acolo trebuie să mai meargă 12 kilometri până la centrul turistic din Doclin. Clădirea cu scop de informare este la standarde europene. Are mai multe încăperi, sistem de alarmă şi camere de supraveghere.

Lucrările la centrul turistic au fost finalizate în această vară. Localnicii spun însă că proiectul este inutil, deoarece nu au văzut niciodată turişti la ei în comună.

Până să le bată turiştii la uşă, localnicii visează ca, pe viitor, să existe şi canalizare în comună.