„Circul foamei” de la Piața Unirii din București, un mall eșuat
În locul complexului agroalimentar din Piaţa Unirii, simbolul planului de sistematizare al lui Nicolae Ceauşescu, astăzi a mai rămas doar un colos de beton părăsit. O astfel de clădire se găseşte şi la Piaţa Delfinului. De aici, oamenii muncii cumpărau alimente şi astfel conducerea comunistă monitoriza întreaga distribuţie. Bucureştenii le-au numit, ironic, „circurile foamei”.
„O construcție imensă, neprietenoasă, și de care lumea a început să își bată joc cu tristeţe foarte repede. Semăna cu un circ, avea o cupolă, dar era gol”, spune Georgeta Filitti, istoric.
„Alimente erau, conserve, ca pe vremea comuniştilor, mezeluri, trebuia să ai pile ca să poți să iei. Ca de obicei, când venea carnea, era coadă”, își amintește unul dintre bucureșteni.
„Aceste clădiri erau investite la interior cu o politică îndreptată către populaţie să asigure după model corean o alimentaţie la gamelă. Erau tot felul de soluţii din astea parazitare”, afirmă arhitectul Mircea Ochinciuc.
Lucia Ionescu locuieşte în Piața Unirii din 1950. Îşi aminteşte cu tristeţe momentul când regimul comunist a început construcţia uriaşilor de beton. Zeci sau chiar sute de case au fost demolate.
„Aici era o biserică superbă, Sfânta Vineri, foarte mare, care s-a darâmat. Toată zona asta a Bucureștiului putea să fie exact cum e pe Lipscani”, spune doamna Ionescu.
Circurile foamei au fost în ultimii ani în mijlocul unui conflict. Terenul de 14.000 de mp s-a transformat în acţiuni preluate de SC. Minerva SA, de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Acţionarul majoritar, Aurel Muntean, a fost însă dat în judecată de acţionarii minoritari pentru că terenul a fost subevaluat. Preţul a fost de 1000 de ori mai mic decât valoarea reală, adic[ un euro pe metrul pătrat.
Reporterii Digi24 au încercat să afle cine administrează acum acest teren şi cum a fost evaluat, dar reprezentanţii AVAS nu au răspuns solicitărilor.
„Era o vădită disproporționalitate între valoarea reală a terenului și cea rezultată prin așa zisa expertiză făcută de Consiliul de Administrație, iar în urma unei hotărâri irevocabile, acea decizie a Consiliului de Administrație a fost anulată”, declară Cătălin Moise, acţionar minoritar.
Astfel că în 2012, pe locul fostului circ al foamei, conform unei autorizaţii emise de Primăria Sectorului 3, au început lucrările pentru un centru comercial, al cărui beneficiar urma să fie SC. Minerva SA. După nici un an, şantierul a fost blocat.
„Inspectorii din cadrul Inspectoratul de Stat în Construcții au sistat lucrările la acest obiect de investiții, au constatat depășirea cadrului autorizat, prin realizarea unei formaţiuni mai înalte în partea superioară”, susține Ştefan Dumitraşcu, arhitect şef al Primăriei Sectorului 3.
În total, conducerea comunistă a construit șase circuri ale foame în Capitală. Patru dintre ele sunt astăzi mall-uri.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
